Numărul românilor afectați de boli de import este în creștere, cu cazuri tot mai grave, care pun probleme de diagnostic și tratament. CMMB i-a solicitat prof. dr. Simin-Aysel Florescu, câteva recomandări pentru medici.
Medicul de familie se află cel mai aproape de pacient. În măsura în care acesta află că pacientul său se pregătește de o excursie în țări exotice, sau că pleacă la muncă în zone de risc, ar trebui să-i recomande o vizită la specialist, a spus prof. dr. Simin-Aysel Florescu.
„Avem medici specializați în medicina de călătorie fie în centrele de profil, fie în spitalele de boli infecțioase. Vorbim, deci, despre prevenție, care se face prin vaccinare și prin profilaxie medicamentoasă”.
Ea a explicat că medicul specialist infecționist sau medicul epidemiolog, specializați în medicină de călătorie, evaluează riscurile în funcție de destinație (țară, climă, condiții sanitare, alerte locale recente), durata șederii, scopul vizitei (turism, muncă, voluntariat), condițiile de cazare (hotel, camping, zone urbane sau rurale).
Afecțiunile medicale preexistente ale pacientului, vârsta și starea lui imunitară (cu atenție la copii, vârstnici, gravide, persoane imunocompromise), reprezintă criterii importante în recomandările profilactice, a mai arătat aceasta.
„Medicul specialist informează persoana care se adresează unui centru de medicina călătoriilor despre vaccinurile recomandate sau obligatorii (cum ar fi cele pentru febra galbenă, hepatita A și B, febra tifoidă, rabia, encefalita japoneză) și despre măsurile de prevenire a bolilor transmise prin insecte (malaria, febra dengue sau Zika)”.
Tot el oferă sfaturi privind măsurile generale de siguranță și igienă, în zona de destinație, sau cele privind siguranța alimentară. Sunt utile atât informațiile despre ce trebuie să cuprindă farmacia de călătorie, despre ce să ia pacientul cu el, în funcție de patologia pre-existentă (iar aici colaborează cu medicul de familie), dar și necesitățile specifice, sau interdicțiile din țara în care va ajunge (pe care le cunoaște specialistul în medicina călătoriei).
„Din păcate, rareori pacientul anunță sau întreabă medicul de familie înainte de a pleca la drum, cel mai adesea se întâmplă să vină la medic după o astfel de călătorie, dacă are probleme de sănătate”, a punctat prof. dr. Simin-Aysel Florescu.
Orice semn sau simptom apărut la o persoană care s-a întors dintr-o zonă de risc trebuie interpretat în această cheie, iar pacientul trebuie îndrumat rapid spre un cabinet de medicină a călătoriei sau spre un spital de boli infecțioase. Întârzierea diagnosticului și tratamentului poate fi fatală.
În cazul malariei, de exemplu, la șase zile de la debutul bolii, în lipsa testării și a unui tratament specific, complicațiile renale, respiratorii, hematologice și cerebrale sunt deosebit de grave, prognosticul este unul sever, mergând până la deces, a atras atenția medicul amintit.
„Am avut recent un caz în care o pacientă de 54 de ani și-a pierdut viața, după o călătorie în Africa. Nu a luat medicația profilactică, fiindcă așa i-a spus firma de travel, iar la revenirea în țară a întârziat prezentarea la medic aproape o săptămână, când complicațiile nu au mai putut fi stăpânite”.
În acest context, specialista a ținut să sublinieze că malaria, la fel ca alte boli tropicale, este o urgență medicală, iar „medicul trebuie să întrebe, atunci când face anamneza, dacă pacientul a călătorit în țări cu risc, trebuie să ia în calcul și astfel de afecțiuni, să le spunem exotice. Mai ales că încălzirea globală face ca aria de răspândire a vectorilor acestor boli să se apropie tot mai mult de zona noastră”.
În încheiere, specialista a arătat că, pe lângă recomandările profilactice, în special legate de vaccinare, dacă la întoarcerea în țară în interval de câteva săptămâni o persoană prezintă orice semn de boală (febră, frisoane, erupții, diaree sau vărsături), aceasta trebuie să se prezinte de urgență la medic, în spitale cu experiență în diagnosticul si tratamentul bolilor de import, cum este Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș,”, din București.
„Nu recomand autodiagnosticul sau autotratamentul care pot întârzia o conduită terapeutică adecvată. Pentru a putea fi siguri că nu este o boală tropicală, trebuie făcută testarea, la specialist, iar tratamentul trebuie început cât mai repede, ca să avem un prognostic cât mai bun”, a conchis prof. dr. Simin-Aysel Florescu.
https://www.viata-medicala.ro/bolile-de-calatorie-urgente-medicale-42467
