– Îmi e la îndemână să compar situația de astăzi cu ceea ce se întâmpla când eram eu rezident în clinica celebrului profesor Leonida Gherasim. De unde învățam noi medicină? De la profesori și din cărți, care cărți nu se găseau atât de simplu. E adevărat că pacienții aveau un respect extraordinar față de medici și luau cumva ca un dat ceea ce le spunea medicul. Iar în ceea ce privește scrisul, completatul de formulare, n-aveai de făcut decât să completezi foaia de observații, biletul de externare, rețeta și eventual un concediu medical, asta era tot. Nu trebuia să completăm alte și alte formulare, ca în ziua de azi. Cât privește dezvoltarea tehnologiei, încep să se deschidă multe paliere de discuție, avem și avantaje și dezavantaje. Tehnologia a făcut ca în zilele noastre progresul științei să fie extraordinar de rapid, într-un ritm fără precedent, în toate domeniile. Fiecare în specialitatea lui are o problemă reală, nu poate ține pasul, nu poate ști tot ceea se știe, tot ceea ce se cunoaște. Iar asta ne conduce către o situație care a fost prefigurată cumva de filmele științifico-fantastice. Poate ne amintim de Star Trek: când oamenii aveau nevoie de o informație, o cereau unui personaj foarte simpatic, numit Data. Un android, adică o formă de inteligență artificială.
– Nu mai putem gestiona toate informațiile?
– Pe vremea când eram eu rezident, noi știam toate medicamentele care trebuie administrate într-o afecțiune sau alta, în ce doze, la ce interval, și fiindcă erau disponibile mult mai puține medicamente, iar totul putea fi cuprins de mintea unui om. Ritmul în care soseau noutățile era suficient de lent ca să ne putem up-grada, ca să putem asimila treptat informațiile. Astăzi, eu, de exemplu, dintr-o specialitate, am nevoie să verific permanent în sistemele informatice, chiar în specialitatea mea, să văd ce noutăți sunt pentru diagnostic, ce entități noi s-au descris, ce medicamente sunt indicate, în ce doze. Iată cum, într-un timp relativ scurt, de 25-30 de ani, abordarea medicului devine complet diferită. Și este de neevitat ca lucrurile să stea așa și pe mai departe, adică nu ne vom întoarce, vom merge către o tehnologie care generează folosirea tehnologiei.
– Este un cerc virtuos sau unul vicios?
– În condițiile în care pacientul, tot datorită tehnologiei, are acces la tot felul de informații, apare situația pe care cu toții o știm și care pune medicul în dificultate: cea a căutării de informație fără posibilitatea filtrării ei corespunzătoare. Astfel, pacientul vine deja la cabinet cu ideea că are o boală sau alta, ceea ce pune presiune pe relația medic-pacient. Deci, tehnologia cumva face chestionabilă părerea medicului, ceea ce când eram eu rezident, nu se întâmpla. Accesul la tehnologie, fără a avea posibilitatea filtrării corecte, poate să ducă la probleme importante, la neîncredere în medic. Iar efectul pozitiv al tratamentului, cam 30-40% din efect, se datorează strict încrederii pacientului în medic. Nu doar medicamentele îl ajută, nu doar intervențiile medicului, ci și încrederea pe care o are în acesta. Tehnologia a adus o cantitate uriașă de informații și avem o problemă. Dacă atunci când este prea multă lumina ne punem ochelari de soare, ce facem când sunt prea multe informații cu care suntem bombardați, dar nu există ochelari de soare?
– Va putea fi înlocuit medicul de inteligența artificială?
– Va fi un asalt al profesiei medicale din acest punct de vedere. Cu siguranță că se va progresa foarte mult în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul automat bazat pe inteligența artificială. Nu ai cum să stochezi într-o minte umană o cantitate teoretic infinită de informații, așa cum se întâmpla în Star Trek cu Data și să ai o viteză de procesare la nivelul inteligenței artificiale. Dar, aș spune ceva, nu este asta totul în medicină și de aceea insistam pe nevoia de încredere a pacientului în medic, pe relația medic-pacient. Chiar cuvântul medicină vine de la un termen latinesc care înseamnă a fi împreună cu celălalt. Nu știu cât de reconfortant m-aș simți să fiu împreună cu un robot care mă examinează medical cu mare precizie, dar fără latura această umană care nu poate fi substituită. Eu cred foarte mult în necesitatea interacțiunii umane, ca parte fundamentală a medicinei, cel puțin pentru orizontul de timp pe care ni-l putem prefigura noi.
15 martie 2023