Pe înţelesul tuturor: COVID-19 nu trece prin pereţi!

Pe înţelesul tuturor: COVID-19 nu trece prin pereţi!Așa numitele spitale COVID trebuie să redevină cât de repede spitale pur și simplu. Dacă, în primele luni ale crizei pandemice, puteai admite că se învaţă și din greșeli, persistenţa în greșeală afectează deopotrivă pacienţii, medicii, sistemul sanitar.

Studiile realizate de specialiștii în sănătate publică, datele oficiale privind accesul la servicii, luările de poziţie ale reprezentanţilor pacienţilor, consultările realizate de CMMB, toate arată că așa numitele spitale COVID trebuie să redevină cât de repede spitale pur și simplu.Dacă, în primele luni ale crizei pandemice, puteai admite că se învaţă și din greșeli, persistenţa în greșeală afectează deopotrivă pacienţii, medicii, sistemul sanitar.Cei care insistă, care nu vor să renunţe la spitalulCOVID, ar trebui să argumenteze, să prezinte avantajele acestui sistem. Până acum nu s-au dat argumente, ci doar decrete.

IMPACTUL PANDEMIEI ASUPRA SERVICIILOR MEDICALE

De ce susţinem noi că TOATE spitalele ar trebui să trateze TOŢI pacienţii, potrivit competenţelor fiecărei instituţii medicale, că ar trebui să se renunţe la împărţirea în spitale COVID și spitale pur și simplu? În primul rând, să privim situaţia din perspectiva pacientului. Ca instituţie reprezentativă a breslei, avem obligaţii și faţă de pacient, și faţă de sănătatea publică. Printre cei afectaţi în mod direct de pandemia actuală, pe lângă cei care au contractat virusul SARS-CoV-2, se numără și persoanele care suferă de afecţiuni cronice.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a tras un semnal de alarmă în acest sens, când a dat publicităţii un raport în care arăta că serviciile de prevenţie și tratament pentru bolile cronice netransmisibile au fost perturbate grav pe tot Globul, de la declanșarea crizei pandemice.

Peste jumătate dintre bolnavii cronici din România consideră că pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra calităţii îngrijirilor medicale primite, arată un studiu din luna octombrie 2020.

Într-o proporţie considerabilă (82%), medicii de familie consideră că pandemia de COVID-19 a avut un efect negativ asupra accesului pacienţilor cronici la servicii medicale în România, după cum arată același studiu.

Printre motivele enumerate de aceștia, cel mai frecvent menţionat este accesul restricţionat la serviciile medicale din spitale/ambulatorii de specialitate (74,7% dintre respondenţi).

Accesul în spitale de înaltă performanţă, în care se derulau programe naţionale importante, a fost blocat pentru pacienţii cu boli grave odată ce spitalele sau clinicile respective au fost „rechiziţionate” pentru COVID-19.

Platforme tehnologice de înaltă performanţă și competenţe profesionale extrem de solicitate în arii de înaltă expertiză au fost utilizate sub capacitate, pentru că multe paturi erau folosite pentru pacienţi care ar fi putut fi trataţi și în alte unităţi, fără astfel de dotări sau echipe de specialiști.

Dar aceste unităţi nu erau desemnate drept spital COVID. Pe de altă parte, pacienţii cu afecţiuni ce necesitau terapie în spitale judeţene, de exemplu, au fost dirijaţi către spitale mai slab dotate, tocmai pentru că oamenii aveau și COVID.

ÎNDEMN LA ACŢIUNE

Așa cum arătam, eticheta „spital COVID” afectează pacientul și grevează eficienţa sistemului sanitar, dar în egală măsură afectează medicii, atât din punct de vedere profesional, cât și uman.

Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) și Colegiul Medicilor din România (CMR) au lansat în mod public o întrebare către toţi factorii politici și un îndemn la acţiune pentru sănătatea românilor, după incidentul de la „Marius Nasta”, subliniind cât de mare și de complexă este încărcătura la nivel psihologic, și nu numai, a personalului medical care lucrează în spitalele românești. Cu atât mai puternic se manifestă fenomenul burnout în spitalele COVID.

CMMB a înţeles și înţelege deopotrivă provocările ridicate de pandemie și eforturile necesare pentru gestionarea sa, dar acum, când numărul cazurilor este în scădere, este absolut necesar să facem demersuri rapide pentru ca pacienţii, medicii, sistemul public să nu aibă și mai mult de suferit.

AVEM MIJLOACELE ȘI CUNOȘTINŢELE NECESARE

La aproape un an de la instituirea stării de urgenţă, după aproape un an de luptă cu pandemia, avem mijloace farmacologice de prevenţie și cunoștinţele necesare să organizăm circuite care să aplice regulile prevenţiei universale, să îi ferească deopotrivă pe pacienţi și medici de contaminarea cu SARS-CoV-2.

Majoritatea, dacă nu toate spitalele, au circuite funcţionale: orice pacient este considerat ca fiind infectat COVID, va fi internat într-o zonă tampon până la venirea rezultatului testării, apoi, în funcţie de acesta, merge fie într-o zonă COVID, fie în una non-COVID.

Există acum suficientă capacitate de testare, iar virusul nu trece prin pereţi, ca să fie necesară mutarea pacientului într-o altă clădire, într-un alt spital. Cui folosește, atunci, aplicarea etichetei spital COVID, implicit blocarea unei instituţii medicale?

Autor: Biroul Executiv al CMMB , Viața Medicală, Nr. 8 (1620) din 26.02.2021

Link: https://www.viata-medicala.ro/opinii/pe-intelesul-tuturor-covid-19-nu-trece-prin-pereti-20553