Timp de două săptămâni, scandalul Matteo Politi a ţinut afișul mass-media: un italian cu opt clase a făcut operaţii estetice în România. „Cum a fost posibil?” s-a întrebat societatea. Un răspuns este așteptat, în primul rând, de la organele de cercetare penală. În acest caz, corpul medical a acţionat ireproșabil. Prin organizaţia lor profesională, respectiv Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB), medicii au fost primii care au sesizat încălcarea legii. Sesizarea a fost trimisă de CMMB către Parchet cu două săptămâni înainte de publicarea articolului care îl făcea „celebru” pe Politi.
Colegiul, deși are atribuţii de monitorizare și control, delegate de Ministerul Sănătăţii ca autoritate publică, nu ar putea supraveghea eficient sute de clinici și mii de cabinete, proces care ar necesita de zeci de ori mai mulţi funcţionari decât are acum. Alte instituţii au și resurse, și sarcini în această direcţie. Cu siguranţă, nu este o întâmplare faptul că Matthew Mode/Matteo Politi a ocolit CMMB, mergând direct la Direcţia de Sănătate Publică. Cei care l-au sfătuit știau că nu are șanse să obţină avizul Colegiului. Mai mult, risca să fie dat pe mâna justiţiei imediat după ce ar fi depus cererea. Putem fi siguri că nu va apărea, cândva, un nou Politi? În ceea ce ne privește, putem asigura publicul și pe membrii noștri că nu se va întâmpla așa ceva. Rigoarea cu care se verifică fiecare dosar și efortul de informatizare, aflat în curs, sunt garanţia că impostorii nu pot păcăli CMMB. Dar alături de medici trebuie să se afle și societatea românească. Campania furibundă de denigrare a medicilor din România a construit, în antiteză, mitul medicului din străinătate. De ce s-au dus oamenii la Politti? Nu cumva pentru că era italian, pentru că venise din străinătate? Neîncrederea în medicii români, sădită de această campanie, a alimentat și alimentează bugetul reţelelor de turism medical.
CMMB, în cadrul atribuţiilor de monitorizare, este îndreptăţit să verifice inclusiv aceste reclame deșănţate, mincinoase, în spatele cărora se ascund de cele mai multe ori impostori de genul Politi. CMMB a cerut publicului, încădin august 2018, să nu apeleze la consultaţii acordate de persoane fără aviz de practică în România. Pașaportul nu ţine loc de autorizaţie. Nici nu mai contează dacă acești recrutori de clienţi sunt medici sau piariști cu opt clase. Simplul fapt că acordă consultaţii sau oferă tratamente fără avizul Colegiului îi pune pe același plan cu Matteo Politi.
Salutând preocuparea presei pentru demascarea impostorilor, putem să cerem jurnaliștilor să arate aceeași vigilenţă și în cazul „consultanţilor” care oferă servicii la mall, în camere de hotel, pe internet sau în cabinete virtuale, fără autorizaţie? Termenul „dottore”, spun profesori de la Universitatea de Vest, citaţi de ziare.com, este folosit astăzi în Italia pentru a desemna pe oricine are o formă de licenţiere. Deci, pe oricine a luat bacalaureatul. În cultura medievală, respectiv în Comedia dell’arte, termenul desemna un impostor, un șarlatan. Problema este pe cine cred românii: pe un doctor care a învăţat șase ani de facultate și șase ani de rezidenţiat sau pe un „dottore” din spaţiul virtual care denigrează medicii și prescrie vaccinul cu ridichi?
Autor: Biroul Executiv al CMMB, Viața Medicală nr. 10 (1518) din 8 martie 2019