Sute de medici, militari și civili, pompieri, paramedici, asistenţi și voluntari din 39 de state membre NATO și partenere au simulat, săptămâna trecută, intervenţia în cazul unui conflict militar. Cel mai mare exerciţiu medical din istoria NATO, Vigorous Warrior, s-a desfășurat în trei locaţii din România: București, Centrul Naţional de Instruire „Getica” din Cincu și din Constanţa. În București au fost simulate evenimente în mai multe zone. În baza unor scenarii în care persoane blocate sub dărâmături sau laî nălţime se află în imposibilitateade a se autoevacua, forţe specializate din cadrul Inspectoratulu iGeneral pentru Situaţii de Urgenţă România și ale serviciilor de urgenţă din Ungaria (Hunor) au intervenit pentru identificarea și salvarea victimelor și le-au acordat asistenţă medicală de urgenţă.
În noaptea de 11 spre 12 aprilie a fost organizat un amplu exerciţiu la metrou, la staţia Piaţa Ro-mană, simulându-se un accident cu peste 200 de victime. Au fost testate, astfel, capabilităţile de căutare, localizare și evacuare a victimelor în afara zonei de risc, triajul răniţilor și transportare aacestora la unităţi medicale din Capitală. În această intervenţie s-au folosit sisteme de telemedicină pentru triajul cazurilor și pregătirea intervenţiilor în spital.
La Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, în perioada 8–11 aprilie, pompierii au sprijinit măsurile de protecţie civilă a populaţiei prin evacuarea și cazarea temporară în tabere mobile, destinate persoanelor evacuate. Exerciţiul a demonstrat că medicii români sunt pregătiţi să intervină în cazul unui dezastru tehnologic ori militar, la nivelul standardelor alianţei militare din care facem parte.
Din informaţiile accesibile în acest moment, experţii NATO care au evaluat exerciţiul au dat note maxime medicilor și personalului medical participant la „Vigorous Warrior”. Vom vedea raportul final și eventualele recomandări, dar, din ceea ce se cunoaște în prezent, putem spune că participarea românească la cel mai mare exerciţiu NATO a fost un succes.
Ne amintim cu toţii capacitatea de mobilizare dovedită cu ocazia accidentului din Colectiv, când colegii s-au mobilizat rapid și au preluat cazurile venite puhoi în unităţile de primiri-urgenţe. Dar cum este sistemul medical românesc? Cum ar reacţiona în cazul unui cutremur major, de exemplu? Haideţi să ne uităm fiecare în jur, să-i întrebăm pe chirurgi și pe ortopezi: avem stocuri de medicamente și, mai ales, de dispozitive medicale? Putem face faţă unui număr mare de victime, în condiţiile în care lanţul de aprovizionare va fi la rândul său afectat (comunicaţii îngreunate, transport perturbat, străzi blocate, depozite izolate etc.)?
Câte pierderi va înregistra sistemul medical în sine? Câţi medici vor pieri sub ruine, în spitale de înaltă tehnologie, superperformante, dar care nu au fost consolidate și se vor prăbuși la cutremur? Știm că în spitalele din București au fost efectuate câteva intervenţii care au salvat viaţa unor personalităţi politice, artistice sau din mass-media. Presa a venit la spital, a asaltat medicii cu întrebări privind cazurile mediatizate. Însă nu s-a întrebat nimeni dacă aceste spitale sunt și destul de solide astfel încât să reziste în cazul unor calamităţi. Este important să analizăm și infrastructura care ar fi disponibilă la momentul în care apar aceste calamităţi pentru care ne pregătim asiduu. Acesta ar fi cel mai viguros exerciţiu care ne-ar pregăti pentru undezastru natural, militar sau tehnologic.
Autor: conf. dr. Horia Bumbea, Viața Medicală nr. 16 (1524) din 19 aprilie 2019