Presa tradiţională, ca să nu mai spunem de Facebook, ia foc dacă un caz are o evoluţie nefavo-rabilă, în cele mai multe situaţii ,vina fiind aruncată asupra medicului. Rareori auzi că persoana cu probleme de sănătate a mâncat prea mult, prea gras sau prea sărat, că nu și-a făcut niciodată analizele sau că distanţa pe care o parcurge, în medie, pe zi, este de 50 de metri, între sufragerie și parcare.
Ne și mirăm că în cazul zecilor de decese cauzate până acum de virusurile gripale se anunţă, totuși, la televizor că pacientul nu își făcuse vaccinul. Vom vedea în lunile următoare cum evoluează acest sezon epidemic, dar merită menţionat, până atunci, ce spune despre noi epidemia de gripă. În primul rând, arată celor care au ochi de văzut riscurile la care se expun medicii. Sunt, în momentul acesta, 82 de decese. Nu este de glumit cu gripa, așa cum nu este de glumit cu nicio boală transmisibilă. Un om care lucrează într-un alt domeniu se poate întâlni sau nu cu un „donator” de virus gripal. În spital sau la cabinetul medicului de familie este exclusă evitarea unei expuneri. Este imposibil ca dintre pacienţii cu care intri în contact să nu fie unul bolnav de gripă. Și așa vor sta lucrurile și când va lovi pandemia sau când societatea se va confrunta cu alt risc biologic major.
Indiferent de specialitate,medicii vor fi la datorie și vor ignora pericolele la care se expun, pentru a-i ajuta pe ceilalţi. Când cerem societăţii să le arate medicilor respectul cuvenit, avem, printre zeci de alte argumente, și acest exemplu. Nu discutăm doar despre stres sau presiune emoţională, enorme în medicină, dar șidespre un loc de muncă unde se moare, la propriu, în lupta pentru salvarea altor vieţi.
Cât privește prevenţia, ca și înalte situaţii, eforturile medicilor au fost boicotate de o perfidă cam-panie antivaccinare, ajutată de neîncrederea clădită într-un deceniu de atacuri la adresa noastră. Evident, am avut de înfruntat și avalanșa de mesaje fake news, difuzate pe reţelele sociale. În timp ce regulile de comunicare știinţifică devin tot mai stricte, de cealaltă parte, vracii și vânzătorii de iluzii sfidează orice regulă. Nu se face nimic concret pentru pedepsirea celor care pun în circulaţie fake news-uri sau care trăiesc din asta. Cât ne-a stat în putere, noi, medicii, am făcut eforturi pentru prevenirea gripei. Societăţile știinţifice și reprezentanţii profesiei s-au implicat și, într-o oarecare măsură, au reușit să relanseze vaccinarea.Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) a participat activ la efortul de promovare a vaccinării, fie prin conferinţele organizate de Fundaţia CMMB, fie prin efortul conducerii colegiale de comunicare cu presa.
Chiar dacă, faţă de anii trecuţi, sunt totmai mulţi cei care respectă recomandările medicale, ne aflăm departe de optimul celor patru milioane de doze/an, raportat la populaţie. Astfel, ajungem la re-sursele alocate medicilor. Ca și în alte situaţii, și acum par să ne lipsească mijloacele de in tervenţie. Iar această epidemie degripă ne-a găsit cu „cămara” goală. Din ceea ce aflăm din mesajele decidenţilor, abia când a început să ardă casa se aleargă după găleţi, în vecini. Adică se solicită achiziţia de medicaţie antivirală. Probabil, o s-o primim, mai devreme sau mai târziu. Dar, dacă virulenţa cocktailului viral din acest sezon epidemic ar fi fost mai mare, dacă solicitările din alte ţări erau mai presante, dacă ne-am fi confruntat cu o pandemie severă, am mai fi avut cu ce stinge focul? Și către cine ar fi curs, atunci, reproșurile? Nu cumva s-ar fi dat vina tot pe „pompieri”? Așa cum se face în fiecare zi, în care constatăm că am fi putut mai mult și mai repede, dacă am fi avut resurse. Rezultatul în cazul unei intervenţii amânate până sosesc cele necesare nu poate fi la fel de bun ca al unei intervenţii rapide, nici în chirurgie, nici în clinică.
Autor: Biroul Executiv al CMMB, Viața Medicală nr. 6 (1514) din 8 februarie 2019