Sindromul burnout - posibil risc pentru medici ╚Öi pacien╚Ťi

2017.07.15, Comunicat CMMB

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul Bucure╚Öti ╚Öi-a propus s─â m─âsoare nivelul de stres profesional ├«n r├óndul medicilor din Bucure╚Öti.┬áChestionarele aplicate ╚Öi metodologia folosit─â sunt standardizate interna╚Ťional, conform Copenhagen Burnout Inventory, care m─âsoar─â trei tipuri de burnout: personal, profesional ╚Öi cel legat de lucrul cu pacien╚Ťii. Studiul a fost realizat ├«n perioada aprilie-august 2017.

Sindromul burnout sau sindromul epuiz─ârii profesionale reprezint─â o stare de epuizare, at├ót fizic─â, c├ót ╚Öi psihic─â, care apare ├«n special la persoanele a c─âror profesie implic─â o responsabilitate deosebit─â ╚Öi interac╚Ťiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai frecvent ├«n epoca modern─â ╚Öi conduce la sc─âderea performan╚Ťelor la locul de munc─â, afecteaz─â rela╚Ťiile cu cei din jur ╚Öi calitatea vie╚Ťii individului.

Cauzele acestui sindrom sunt, potrivit psihologilor, imposibilitatea de a de╚Ťine controlul la locul de munc─â, absen╚Ťa recunoa╚Öterii sociale ╚Öi munca ├«n exces, care las─â prea pu╚Ťin timp de relaxare sau pentru activit─â╚Ťi ├«n familie.

Sindromul burnout duce la sc─âderea concentr─ârii ╚Öi a memoriei, insomnie, cre╚Öte riscul erorilor ╚Öi reduce productivitatea. Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificult─â╚Ťi ├«n luarea deciziilor, sau o iritabilitate crescut─â cu episoade de agresivitate.

Fenomenul este cunoscut ╚Öi analizat de zeci de ani ├«n Occident, urm─ârindu-se identificarea cauzelor, evaluarea impactului ╚Öi reducerea riscului de epuizare profesional─â. Este evident c─â ├«n domeniul medical sindromul burnout produce suferin╚Ťe at├ót profesioni╚Ötilor, c├ót ╚Öi pacien╚Ťilor, deoarece cre╚Öte riscul de eroare ╚Öi reduce performan╚Ťele.

Sondajul realizat de CMMB a urm─ârit m─âsurarea nivelului de epuizare ╚Öi identificarea principalilor factori care accentueaz─â stresul profesional ├«n r├óndul medicilor, ca ╚Öi a solu╚Ťiilor propuse de ace╚Ötia pentru remedierea situa╚Ťiei.

Participan╚Ťii la studiul CMMB au declarat c─â lucreaz─â ├«n medie 42,9 ore pe s─âpt─âm├ón─â ╚Öi consult─â ├«n medie 18,2 pacien╚Ťi pe zi. 30 la sut─â au dou─â locuri de munc─â, iar 12 la sut─â, trei sau mai multe job-uri.

Studiul arat─â c─â 55 la sut─â dintre medicii bucure╚Öteni sufer─â de burnout personal, 52 de burnout profesional, 36 la sut─â de burnout legat de interac╚Ťiunea cu pacientul, iar 24% sufer─â de toate cele trei tipuri.

Cifrele din studiul efectuat de Colegiul Medicilor din Municipiul Bucure╚Öti sunt mai mari dec├ót cele din alte ╚Ť─âri europene. Nivelul sindromului burnout ├«n Fran╚Ťa este de 42,4%, ├«n Germania de 48,7%, iar ├«n SUA, de 45,8%. Un studiu efectuat ├«n 12 ╚Ť─âri europene arat─â c─â 43% dintre medici sufer─â de epuizare emo╚Ťional─â. ├Än Marea Britanie, studii de specialitate arat─â cu unul dintre trei medici are simptome de burnout.

Concluziile cercet─ârii sunt:

  • burnout-ul este prezent ├«ntr-un num─âr destul de mare de cazuri, dar este mai pu╚Ťin legat de lucrul cu pacien╚Ťii, ci mai degrab─â de factorii de sistem (birocra╚Ťie, legisla╚Ťie neclar─â, presiuni emo╚Ťionale ale rudelor, recunoa╚Ötere social─â redus─â, lipsuri materiale). Scorul de stres pentru lucrul cu pacien╚Ťii este ├«n mod constant mult mai mic dec├ót cel pentru al╚Ťi factori.
  • solu╚Ťiile propuse de medici se refer─â ├«n mare parte la reorganizarea sistemului sanitar, de la reducerea birocra╚Ťiei la reglement─ârile mai clare ╚Öi adecvarea resurselor alocate (de la dot─âri la num─ârul personalului) la nivelul solicit─ârilor din partea societ─â╚Ťii.
  • femeile sunt mai afectate de fenomenul burnout dec├ót b─ârba╚Ťii.

Ce m─âsuri trebuie luate?

Un real ajutor ar putea fi oferit medicilor de implementarea unor programe de management al stresului.┬áDe asemenea, ar fi important ca societatea s─â cunoasc─â ╚Öi s─â recunoasc─â existen╚Ťa fenomenului burnout. Blamarea medicilor ╚Öi campaniile de culpabilizare nu rezolv─â problema lipsei de dot─âri ╚Öi de personal, ci amplific─â stresul ╚Öi frustrarea profesioni╚Ötilor, ├«nchiz├ónd un cerc vicios.

Autorit─â╚Ťile au prima responsabilitate ├«n ruperea acestuia, prin ├«mbun─ât─â╚Ťirea condi╚Ťiilor de lucru, inclusiv accesul la toate variantele terapeutice pentru tratarea pacien╚Ťilor, dotarea corespunz─âtoare nivelului de a╚Öteptare din societate, debirocratizarea sistemului, realizarea unor legi ╚Öi protocoale terapeutice clare.

CMMB trage un semnal de alarm─â privind nivelul de stres ╚Öi factorii care duc la acesta ╚Öi se arat─â deschis pentru dialog cu institu╚Ťiile responsabile de schimbarea situa╚Ťiei.