CAPITOLUL I *

CAPITOLUL I

Sectiunea 1 - Dispozitii generale

Art.1 Exercitarea profesiunii de medic este un drept al oricãrei persoane fizice, cetãtean român, posesoare a diplomei de medic, eliberatã de o institutie de învãtãmânt universitar medical din România ori din strãinãtate, echivalatã potrivit legii. Exercitarea profesiunii de medic este avizatã de Colegiul Medicilor din România si autorizatã de Ministerul Sãnãtãtii.

Art.2 Profesiunea de medic are ca scop asigurarea sãnãtãtii publice prin prevenirea îmbolnãvirilor, promovarea, mentinerea si recuperarea sãnãtãtii individului si a colectivitãtii.

Art.3 (1) In exercitarea profesiunii, medicul trebuie sã dovedeascã disponibilitate, corectitudine, devotament si respect fatã de fiinta umanã.

(2) Medicul nu este functionar public în timpul exercitãrii msiunii medicale prin natura umanitarã si liberalã a acesteia.

Art.4 (1) Medicul este absolvent al unei institutii de învãtãmânt universitar medical recunoscutã de lege. Independenta profesionalã conferã medicului dreptul de initiativã si decizie în exercitarea actului medical si deplina rãspundere a acestuia.

La absolvirea institutiei de învãtãmânt, medicul va depune jurãmântul, în confornlitate cu formularea modernã a jurãmântului lui Hipocrates, adoptat de Asociatia Medicalã Mondialã în cadrul Declaratiei de la Geneva din anul 1975:

1. este cetãtean român, cu domiciliul în România;

c) nu se gãseste în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege;

d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii.

(2) Profesiunea de medic poate fi exercitatã în România si de cãtre medici cetãteni strãini, în conditiile prevãzute de prezenta lege si pe baze de reciprocitate stabilite prin conventii la care România este parte.
 
 

Sectiunea a 2-a - Nedemnitãti ti incompatibilitãti

Art.6 Este nedemn de a exercita profesiunea de medic:

a) medicul care a fost condamnat definitiv, chiar dacã a fost reabilitat, pentru sãvârsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitãtii si a vietii, în împrejurãri legate de exercitarea profesiunii de medic, cu exceptia celor condamnati în temeiul Decretului nr.770/1969 privind reglementarea întreruperii cursului sarcinii;

b) medicul cãruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesiunea, pe durata stabilitã, prin hotãrâre judecãtoreascã sau disciplinarã.

Art.7 Exercitarea profesiunii de medic este incopatibilã cu :

a) comertul cu produse farmaceutice;

b) oricare profesiune sau ocupatie de naturã a aduce atingere demnitatii profesionale de medic sau bunelor moravuri;

b) starea de sãnãtate necorespunzãtoare profilului medical, atestatã ca atare prin certificat medical eliberat de comisia de expertizã medicalã si recuperare a capacitãtii de muncã, potrivit legii;

d) folosirea cu bunã stiintã a cunostintelor medicale în defavoarea sãnãtãtii bolnavului sau în scop criminal.
 
 

Sectiunea a 3-a - Autorizarea de liberã practicã a profesiunii de medic.

Art.8 (1) Exercitarea profesiunii de medic se face pe baza autorizatiei de liberã practicã, care se acordã de cãtre Ministerul Sãnãtãtii.

(2) Autorizarea de liberã practicã a profesiunii de medic se acordã pe baza urmãtoarelor acte:

1. diploma eliberatã de o institutie de învãtãmânt universitar medical acreditatã, în conditiile legii;
2. certificat de cazier judiciar;
3. certificat de sãnãtate;
4. avizul Colegiului Medicilor din România.

(2) Academicienii, profesorii, conferentiarii universitari si cercetãtorii stiintifici gradul I si II pot continua, la cerere, activitatea pânã la vârsta de 65 de ani femeile si 70 de ani bãrbatii. Mentinerea în activitate, dupã împlinirea acestor vârste, se face cu avizul Senatului Universitar, al Colegiului Medicilor din România si cu aprobarea Ministerului Sãnãtãtii si a Ministerului Învãtãmântului.

(3) Persoanele mentionate la alin.(1) pot cere pensionarea la vârsta de 60 de ani bãrbatii si 55 de ani femeile, dacã este îndeplinitã conditia de vechime în muncã, precum si celelalte conditii prevãzute de legislatia de asigurãri sociale de stat.

(4) Medicii care au depãsit vârstele prevãzute Ia alin. (1) si (2) pot profesa si în continuare, la cerere, cu autorizatie de liberã practicã, acordatã anual în conditiile art.8, numai în sectorul privat.

(5) Medicii din reteaua sanitarã de stat care au împlinit vârsta de pensionare - 60 de ani femeile si 65 de ani bãrbatii - nu pot detine functii administrative de conducere, ca: director în Ministerul Sãnãtãtii, director al Directiei sanitare judetene, director de spital, cu exceptia celor de la spitalele clinice si de la institutele de cercetare.

Art.10 In cazul în care un medic îsi întrerupe activitatea profesionalã pe o perioadã mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor din Româniâ atestã competenta profesionalã a acestuia în vederea reluãrii activitãtii, cu retpectarea prevederilor art.8 din prezenta lege.

Art.11 (1) Controlul si supravegherea exercitãrii profesiunii de medic se realizeazã de cãtre Colegiul Medicilor din România.

(2) Colegiul Medicilor din România, prin presedintele consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, precum si al Consiliului National al Colegiului Medicilor din România este în drept sã exercite actiunea civilã sau sã sesizeze, dupã caz, organele judiciare si autoritãtile competente pentru urmãrirea si trimiterea în judecatã a persoanelor care îsi atribuie sau care întrebuinteazã farã drept titlul sau calitatea de medic, care practicã în mod ilicit medicina si sã se constituie ca parte civilã sau parte vãtãmatã, dupã caz, potrivit legii.
 
 
 
 
 
 

CAPITOLUL II - INFIINTAREA, ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA
 
 

Sectiunea 1 Caracteristici generale

Art.12 (1) Colegiul Medicilor din România se înfiinteazã ca organizatie profesionalã, neguvernamentalã, cu personalitate juridicã, apoliticã si iarã scop patrimonial, care reprezintã interesele profesiunii de medic. Colegiul Medicilor din România actioneazã pentru dezvoltarea acestei profesiuni si a prestigiului ei în cadrul vietii sociale.

(2) Colegiul Medicilor din România are autonomie institutionalã si îsi exercitã atributiile farã posibilitatea vreunei imixtiuni.

(3) Colegiul Medicilor din România cupriiide toti medicii, cetãteni români, domiciliati în România, autorizati sã practice profesiunea de medic. Medicii care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sunt autorizati si îsi desfâsoarã activitatea în unitãti ale Ministerului Sãnãtãtii sau ale altor ministere cu retea sanitarã proprie, precum si în sectorul privat, sunt membri ai Colegiului Medicilor din România de la aceastã datã.

(4) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul Bucuresti.
 
 

Sectiunea a 2-a - Atributiile Colegiului Medicilor din România

Art.13 Colegiul Medicilor din România are urmãtoarele atributii:

a) apãrã demnitatea si promoveazã drepturile si interesele membrilor sãi în toate sferele de activitate; apãrã onoarea, libertatea si independenta profesionalã a medicului în exercitarea profesiunu, asigurã respectarea de cãtre medici a obligatiilor ce le revin fatã de bolnav si de sãnãtatea publicã;

b) asigurã aplicarea legilor si regulamentelor care organizeazã si reglementeazã exercitiul profesiunii;

c) elaboreazã, adoptã si supravegheazã respectarea Codului de deontologie medicalã;

d) avizeazã eliberarea autorizatiei de liberã practicã medicalã;

e) sustine activitatea si dezvoltarea cercetãrii stiintifice medicale si organizeazã manifestãri stiintifice;

f) reprezintã pe membrii sãi în relatiile cu asociatiile stiintifice si cu sindicatele;

g) colaboreazã cu Ministerul Sãnãtãtii la formarea, specializarea si perfectionarea pregãtirii profesionale a medicilor;

h) elaboreazã, în colaborare cu Ministerul Sãnãtãtii, metodologia de acordare a gradului profesional si tematica de concurs;

i) actioneazã, alãturi de institutiile sanitare centrale si teritoriale, ca în unitãtile medicale publice si particulare (cabinete, policlinici, spitale) sã fie asiguratã calitatea actului medical;

j) organizeazã judecarea cazurilor de abateri de la normele de eticã profesionalã si de deontologie medicalã, în calitate de organ de jurisdictie profesionalã;

k) sprijinã institutiile si actiunile de prevedere si asistentã medicosocialã pentru medici si familiile lor;

l) promoveazã relatiile pe plan extern cu organizatii si formatiuni similare;

m) în cadrul Colegiului Medicilor din România functioneazã comisii care reprezintã specialitãtile medicale;

n) în cadrul Colegiului Medicilor din România functioneazã o comisie care reprezintã medicii care lucreazã în sistemul de asigurãri de sãnãtate;

o) avizeazã autorizarea de instalare a cabinetelor medicale particulare si se pronuntã în legãturã cu demersurile întreprinse în vederea interzicerii instalãrii si functionãrii acestora, tinând seama de exercitarea activitãtii medicale, în concordantã cu competenja profesionalã a medicului, de dotarea tehnicã, precum si de respectarea normelor de igienã;

p) avizele de înocuire temporarã sau definitivã.
 
 

Sectiunea a 3-a - Membrii Colegiului Medicilor din România. Drepturi si obligatii.

Art.14 (1) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscrisi într-un registru care se publicã periodic.

(2) Medicii ajunsi la vârsta pensionãrii rãmân la cerere, în Colegiul Medicilor din România.

(3) Medicii pensionari, la data intrãrii în vigoare. a prezentei legi, se pot înscrie în Colegiul Medicilor din România.

Art.15 Veniturile Colegiului Medicilor din România se constituie din:

a) taxa de înscriere, cotizatiile lunare ale membrilor, alte fonduri rezultate din manifestãrile culturale si stiintifice;

1. donatii si sponsorizãri din partea unor persoane fizice sau juridice, legale, drepturi editoriale, în conditiile legii;


c) alte surse.

Art. 16 Fondurile bãnesti pot fi utilizate pentru cheltuieli de administratie (salarizare personal, procurare de fonduri fixe, material gospodãresc), finantarea cheltuielilor organizatorice, perfectionarea pregãtirii profesionale, acordarea de burse prin concurs medicilor, intrajutorarea medicilor cu venituri mici si a familiilor lor, crearea de institutii cu scop filantropic si stiintific si altele, care se stabilesc de Consiliul National al Colegiului Medicilor din România.

Art.17 Membrii Colegiului Medicilor din România sunt obligati:

a) sã respecte regulamentele în vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de medic;

b) sã respecte si sã aplice în orice împrejurare normele de eticã profesionalã si deontologia medicalã:

2. sã acorde cu promptitudine îngrjirile medicale de urgentã ca o îndatorire fundamentalã profesionalã si civicã;
3. sã respecte statutul Colegiului Medicilor din România;

Sectiunea a 4-a - Organizare ti functionare

Art.18 Colegiul Medicilor din România este organizat la nivel national si judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.

Art.19 Forurile de conducere ale Colegiului Medicilor din România, la nivel judetean sau al municipiului Bucuresti sunt: adunarea generalã, consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti si biroul consilildui.

Art.20 (1) Consiliul judetean are un numãr de membri proportional cu numãrul medicilor înscrisi în evidentã, alesi de adunarea generalã, dupã cum urmeazã:

- pânã la 500 de medici înscrisi în registru-11 membri;

- între 501 si 1000 de medici înscrisi în registru-13 membri;

- între 1001 si 2000 de medici înscrisi în registru-19 membri;

- peste 2000 de medici înscrisi în registru-21 membri.

(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucuresti este format din 23 de membri.

(3) Consiliul judetean are un numãr de 3-11 membri supleanti, de adunarea generalã.

Art.21 (1) Consiliul judetean, respectiv aI municipiului Bucuresti, alege dintre membrii sãi un birou format din presedinte, trei vicepresedinti si un secretar.

(2) Functiile de presedinte, vicepresedinte si secretar sunt incompatibile cu:

a) functia corespunzãtoare dintr-un sindicat profesional;

b) functia de director si director adjunct al directiei sanitare;

c) functii de conducere în structura Ministerului Sãnãtãtii (ministru, secretar de stat, sef de departament, director general, director general adjunct, director si director adjunct).

Art.22 (1) Membrii consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, titulari si supleanti, se aleg pe o perioadã hotãrâtã de Adunarea generalã a reprezentantilor pe tarã a Colegiului Medicilor din România.

(2) Alegerea membrilor se va face prin vot secret, cu majoritatea simplã, prin participarea a minimum douã treimi din numãrul total al medicilor înscrisi. Dacã nu se va realiza proportia de douã treimi din numãrul total al medicilor, la conferinta pentru alegerea conducerii consiliului judetean sau al municipiului Bucuresti, se va organiza, dupa douã sãptãmâni, o altã conferintã de alegeri, indiferent de numãrul participantilor.

(3) Membrii primului consiliu judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, titulari si supleanti, se aleg pe o duratã de 2 ani.

Art.23 (1) Consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, se intruneste la convocarea presedintelui, în sedinte ordinare, la interval de douã luni. În mod exceptional, la solicitarea a douã treimi din numãrul membrilor sãi, consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, poate fi convocat în sedinte extraordinare.

(2) Deciziile consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, se adoptã cu votul a jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor.

Art.24 (1) Consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucurest.i, exercitã atributiile prevãzute de lege, date în competenta sa, la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti, prin regulamentul de functionare, adoptat de adunarea generalã a Colegiului Medicilor din România.

(2) In vederea exercitãrii atributiilor, consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, îsi desfasoarã activitatea în comisii, alese de adunarea generalã respectivã, pe domenii de activitate sau pe specialitãti medicale, în conformitate cu regulamentul de functionare adoptat de adunarea generalã a Colegiului Medicilor din România.

Art.25 Conducerea Colegiului Medicilor din România la nivel national, se exercitã de cãtre:

1. adunarea generalã;
2. b) consiliul national;
3. c) biroul executiv.

(2) Adunarea generalã a CMR se intruneste anual.

Art.27 Adunarea generalã adoptã Codul de deontologie medicalã si Regulamentul de organizare si functionare a Colegiului Medicilor din România, în prezenta a cel putin douã treimi din numãrul reprezentantilor alesi.

Art.28 Colegiul Medicilor din România, între sesiunile adunãrii generale, este condus de Consiliul National.

Art.29 (1) Consiliul National al Colegiului Medicilor din România este alcãtuit din câte un reprezentant al fiecãrui judet, din trei reprezentanti ai municipiului Bucuresti si din câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister care are retea sanitarã proprie. În afarã de acestia, Consiliul National al Colegiului Medicilor din România poate fi asistat cu rol consultativ, de cãtre un reprezentant al Academiei de Medicinã, Ministerului Sãnãtãtii, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Ministerului Justitiei.

(2) Pentru constituirea Consiliuiui National al Colegiului Medicilor dn România este necesarã prezenta a cel putin douã treimi din numãrul reprezentantilor stabiliti la alin.(1).

Art.10 Deciziile Consiliului National al Colegiului Medicilor din România sunt validate prin votul a cel putin douã treimi din numãrul membrilor acestuia.

Art.11 Atributiile Colegiului Medicilor din România sunt:

a) elaboreazã Codul de deontologie medicalã, precum si Regulamentul de organizare si functionare a Colegiului Medicilor din România, în termen de 6 luni de la constituirea Consiliului National al Colegiului Medicilor din România;

b) fixeazã cotizatia care trebuie plãtitã obligatoriu de cãtre fiecare medic consiliului judetean sau al municipiului Bucuresti, stabilind partea din aceastã cotizatie care trebuie viratã cãtre Consiliul National al Medicilor din România;

c) gestioneazã bunurile Colegiului Medicilor din România si poate sã creeze si sã subventioneze actiuni interesând profesiunea medicalã, actiuni de întrajutorare sau de sponsorizare;

d) controleazã gestiunea consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, care trebuie sã-l informeze cu privire la toate actiunile financiare;

e) solutioneazã, în termen de 30 de zile de la înregistrare, ca instantã superioarã, contestatiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile judetene si respectiv al municipiului Bucuresti, în conformitate cu regulamentele proprii.

Art.32 In cadrul Consiliului National al Colegiului Medicilor din România functioneazã mai multe comisii al cãror numãr, competente, precum si regulamentul de funetionare sunt stabilite de cãtre acesta.

Art.33 (1) Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România asigurã activitatea permanentã a acestuia, în conformitate cu legea si regulamentele proprii.

(2) Biroul Executiv este alcãtuit dintr-un presedinte, trei vicepresedinti si un secretar general.

Art.34 Consiliul National al Colegiului Medicilor din România va fi consultat de cãtre Ministentl Sãnãtãtii. în elaborarea programelor de sãnãtate si a actelor normative.

Art.35 (1) Contractul de muncã al persoanei care exercitã o functie de conducere în biroul executiv al consiliuluijudetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si al Consiliului National al Colegiului Medicilor din România se suspendã, la cererea persoanei în cauzã, pe perioada cât îndeplineste functia respectivã, cu mentinerea locului de muncã.

(2) Persoana aflatã într-o situatie prevãzutã la alin. (1) beneficiazã de vechime în muncã, perioada respectivã fiind astfel consideratã.
 
 

Sectiunea a 5-a - Proceduri si sanctiuni

Art.36 - Prin comisia de deontologie si prin comisiile de specialitate ale consiliului judetean, respectiv ale municipiului Bucuresti, si ale Consiliului National, Colegiul Medicilor din România judecã litigiile si abaterile deontologice si disciplinare ale medicilor.

Art.37 (1) Membrii Colegiului Medicilor din România care încalcã jurãmântul depus, legile si regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de medic si nu respectã Coãul de deontologie medicalã, rãspund disciplinar în functie de gravitatea abaterii si li se va aplica una dintre urmãtoarele sanctiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) vot de blam;

d) suspendarea temporarã, pe un interval de 6-12 luni a calitãtii de membru al Colegiului Medicilor din România;

e) retragerea calitãtii de membru al Colegiului Medicilor din România si propunerea cãtre Ministerul Sãnãtãtii pentru retragerea autorizatiei de practicã a profesiunii de medic.

(2) Sanctiunile prevãzute la lit. a)-c) se aplicã de cãtre consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru membrii lor.

(3) Sanctiunile prevãzute la lit. d) si e) se aplicã de cãtre Consiliul National al Colegiului Medicilor din România, numai dupã efectuarea unei expertize de specialitate de cãtre o comisie alcãtuitã din cel putin cinci specialisti, din specialitatea persoanei în cauzã, aprobatã de acesta, la propunerea comisiilor de specialitate.

(4) Concluziile anchetei si sanctiunile aplicate se comunicã, în terrnen de 24 de ore, în mod obligatoriu, Ministerului Sãnãtãtii si persoanei juridice cu care medicul sanctionat a încheiat contractul de muncã si care decid, dupã caz, pe baza acestora, cu privire la autorizatia de liberã practicã a profesiunii de medic, precum si cu privire la contractul de muncã.

(5) Consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, reprezintã prima instantã, iar Consiliul National al Colegiului Medicilor din România, instanta de recurs, pentru orice litigiu sau abatere comisã de medic.

Art.38 (1) Împotriva sanctiunilor prevãzute la art.37 alin.(1) lit.a) si c) se poate introduce contestatie la comisia deontologicã competentã, în termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii.

(2) Împotriva sanctiunilor prevãzute la art.37 alin.(1) lit.d) si e) se poate introduce contestatie la judecãtoria în raza cãreia îsi destsoarã activitatea medicul sanctionat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii.

Art.39 Rãspunderea disciplinarã a membrilor Colegiului Medicilor din România, potrivit prezentei legi, nu exclude rãspunderea penalã, contraventionalã, civilã sau materialã, conform prevederilor legale.

Art.40 Dupã un interval de 1 an de la emiterea deciziei de suspendare a autorizatiei de liberã practicã medicalã, medicul în cauzã poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere, o nouã cerere nu poate fi acutã decât dupã un an.

Art.41 Practicarea profesiunii de medic de cãtre o persoanã care nu are aceas'tã calitate constituie infracjiune si se pedepseste conform legii penale.
 
 

CAPITOLUL III - DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE

Art.42 Ministerul Sãnãtãtii are obligatia de a pune la dispozitia comisiilor electorale, desemnate pentru organizarea Colegiului Medicilor din România, evidenta nominalã a medicilor din România, conform anexei la prezenta lege, în termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

Art.43 (1) Pânã la alegerea primului consiliu judetean al Colegiului Medicilor din România, respectiv al municipiului Bucuresti, cererile de înscriere în colegiu se depun la comisiile electorale respective, urmând ca, în termen de 6 luni de la aceeasi datã, Ministerul Sãnãtã(ii sã elibereze autorizatia de liberã practicã medicalã.

(2) Primele alegeri vor fi organizate de comisii electorale desemnate, în care directiile sanitare judetene si a municipiului Bucuresti, pe de o parte, si filialele judetene ale sindicattlor medicilor, existente la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pe de altã parte, au un numãr egal de reprezentanti. Comisiile electorale sunt alcãtuite din sase membri.

(3) La nivelul tãrii se va organiza o comisie electoralã centralã, în care Ministerul Sãnãtãtii va avea trei reprezentanti, sindicatele medicilor, în ansamblul lor, trei reprezentanti si ministerele cu retea sanitarã proprie câte un reprezentant. Activitatea acestei comisii constã în validarea alegerilor judetene si în organizarea alegerilor pe tarã; activitatea ei înceteazã odatã cu constituirea legalã a primei adunãri generale a Colegiului Medicilor din România.

Art.44 Administrarea localã, prin comisiile judetene, va asigura spatiile corespunzãtoare pentru consiliile judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, ale Colegiului Medicilor din România, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art.45 Atributiile Colegiului Medicilor din România nu pot fi exercitate de nici o altã asociatie profesionalã. Membrii Colegiului Medicilor pot face parte si din alte asociatii profesionale.

Art.46 Anexa face parte integrantã din prezenta lege.

Art.47 Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Art.48 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã art.79 alin.(1), art.80 si art.81 din Legea nr.3/1978 privind asigurarea sãnãtãtii populatiei, Hotãrârea Guvernului nr.220/1992 privind aprobarea principiilor de bazã ale Statutului medicului din România, precum si orice alte dispozitii contrare.