Acuratetea (accuracy) - gradul in care o masuratoare este adevarata sau corecta. O masuratoare poate sa aiba acuratete dar sa nu fie precisa daca se bazeaza pe o metoda care nu produce erori dar care furnizeaza observatii care au variatii mari (care nu sunt apropiate ca magnitudine)

Analiza cost - beneficiu (cost - benefit analysis) - evaluare economica care compara costurile si consecintele a doua sau mai multe alternative, in care atat costurile cat si consecintele sunt convertite in valoare monetara

Analiza cost - consecinta (cost - consequence analysis) - evaluare economica care compara costurile si consecintele a doua sau mai multe alternative, in care costurile si consecintele nu sunt agregate si toate rezultatele sunt exprimate in unitati naturale

Analiza cost - eficacitate (cost - effectiveness analysis) - evaluare economica care compara costurile si consecintele a doua sau mai multe alternative, in care unul dintre rezultate este exprimat in unitati naturale

Analiza cost - utilitate (cost - utility analysis) - evaluare economica care compara costurile si consecintele a doua sau mai multe alternative, in care valoarea consecintelor este evaluata prin unitati / scoruri de utilitate

Analiza costului bolii (cost of illness analysis) – determinarea impactului economic al bolii sau a starii de sanatate incluzand costul tratamentului; aceasta forma de analiza nu se refera la beneficii si rezultate

Analiza de decizie (decision analysis) – o abordare a luarii deciziei in situatii de incertitudine care implica modelarea secventelor sau a cailor pe care le pot urma diverse strategii pentru a identifica pe cea care este optima (ex. diagnosticul si tratamentul intr-o problema clinica particulara). Se bazeaza pe estimari (disponibile din literatura sau care apartin expertilor) ale probabilitatilor ca anumite evenimentesi rezultate vor aparea si pe valorile rezultatelor care se obtin prin aplicarea fiecarei strategii. Un arbore decizional este o reprezentare grafica a drumurilor / cailor clinice alternative

Analiza de minimizare a costurilor - Evaluare economica care compara costurile si consecintele a doua sau mai multe alternative care determina rezultate identice

Analiza de sensibilitate (sensitivity analysis) - metoda utilizata de economisti (si nu numai) pentru a testa daca variatiile in prezumtiile / presupunerile facute influenteaza concluziile unui studiu cost-beneficiu sau ale unui studiu similar

Analiza economica (economic analysis) - vezi evaluare economica

Analiza utilizarii (utilization review) - procedura organizata care urmareste evaluarea: internarilor, a duratelor de spitalizare a serviciilor medicale furnizate, a necesitatii acestor servicii si care promoveaza utilizarea cea mai eficienta a acestor servicii.

Ani de viata ajustati in functie de calitate (quality adjusted life year QALY’s) - QALY’s se calculeaza multiplicand numarul de ani de viata adaugati de o interventie cu o valoare standard care reflecta calitatea vietii dealungul perioadei adaugate. Valoarea ‘0’ acordata reprezinta decesul iar valoarea ‘1’ reprezinta starea de sanatate perfecta. Valori subunitare sunt posibile pentru stari de sanatate considerate mai nefavorabile decat decesul. Valorile sunt obtinute prin intrebarea pusa unor persoane relevante despre starea de sanatate preferata

Anii de viata ajustati in functie de incapacitate (DALY’s Disability-adjusted life years) – o unitate a statusului ingrijirilor de sanatate care ajusteaza speranta de viata la o varsta specifica cu pierderea de sanatate si pierderea de ani de viata datorita incapacitatii date de prezenta bolii sau a injuriilor. DALY se foloseste frecvent pentru a masura povara globala a bolii.

Baze de date (database or register) – inmagazinare de date (frecvent in forma computerizata) care ajuta la efectuarea de observatii si obtinere de informatii despre un grup de pacienti (ex. barbati adulti care traiesc in localitatea ”X”) sau boala (ex. hipertensiunea) sau o interventie(ex. terapia medicamentoasa anitihipertensiva) sau alte evenimente si caracteristici. In functie de criteriile de includere in baza de date, observatiile pot avea si un grup control. Desi acestea pot fi utile, pot sa aparat o multime de factori de confuzie (ex. absenta randomizarii si posibilitatea de inregistrare a erorilor de selectie in procesul prin care pacientii sau evenimentele sunt inregistrate). Ca urmare, folosirea bazelor de date reprezinta o metoda slaba pentru stabilirea relatiilor de cauzalitate intre o interventie si rezultatul acesteia.         

Baze de date bibliografice (bibliographic database) - un index sau o sursa de referinte / citatii computerizata care cuprinde articole de revista si alte rapoarte din literatura. Referintele bibliografice includ autorul, titlul, sursa datelor, abstractul si / sau alte informatii inrudite (uneori texte in intregime) ex. MEDLINE si EMBASE.

Beneficiu marginal (marginal benefit) – beneficiul aditional (ex. in unitati de rezultat al sanatatii) produs de utilizarea unei resurse aditionale (ex. o alta interventie de ingrijire)

Calitatea vietii asociata cu sanatatea (legata de sanatate) (health related quality of life) - aspecte ale calitatii vietii legata / asociata cu sanatatea sau cu ingrijirea sanatatii. Exemple includ: supravietuirea, capacitatea de a desfasura activitati / sarcini fizice considerate normale cum ar fi mersul, conducerea unei masini, desfasurarea unei activitati productive, capacitatea de autoingrijire si de ingrijire a altora, absenta depresiei, absenta durerii, capacitatea de a vedea, auzi, vorbi, si de a gandi normal. 

Cercetare strategica a serviciilor de sanatate (health services policy research) - sinonim pentru cercetarea serviciilor de sanatate; adaugarea cuvantului “policy” strategie - explica faptul ca cercetarea isi propune sa influenteze politica – starategia (in domeniul financiar, administartiv sau clinic); in general multe cercetari desfasurate in domeniul serviciilor de sanatate au acest scop chiar daca nu il formuleaza explicit.

Cercetarea rezultatelor (outcomes research) – evalueaza impactul ingrijirilor de sanatate asupra rezultatelor sanatatii pacientilor si a populatiei. Poate include de asemenea evaluarea impactului economic legat de rezultatele in sanatate cum ar fi analizele de cost-eficacitate si cost-utilitate

Cercetarea serviciilor de sanatate (health services research) - integrarea epidemiologiei, sociologiei, economiei si a altor stiinte analitice in studierea serviciilor de sanatate. Cercetarea serviciilor de sanatate se focalizeaza frecvent asupra relatiei existente intre nevoie, cerere, furnizare, utilizare si asupra rezultatelor serviciilor de sanatate. Scopul cercetarii presupune o evaluare in mod particular, in termeni de structura, proces, rezultat intermediar si final.

Complianta (compliance) - o masura a gradului in care pacientii urmeaza un tratament sau regim ex. administrarea de medicamente, efectuarea unor proceduri medicale, chirurgicale, efectuarea unor exercitii fizice, abandonarea fumatului.

Controlul / managementul bolii (disease management) – proces sistematic de control al ingrijirii pacientului care prezinta o boala specifica sau se afla intr-o anumita stare (boala cronica) vis-a-vis de servicii extraspitalicesti, intraspitalicesti si servicii auxiliare. Scopul controlului poate include: reducerea episoadelor acute de boala, reducerea spitalizarilor, reducerea variatiilor de ingrijire, imbunatatirea rezultatelor ingrijirii si reducerea costurilor. Controlul bolilor poate implica imbunatatirea continua a calitatii sau alte modele de management. Poate include si un proces ciclic de urmare a protocoalelor de practica, prin masurarea  rezultatelor, trimiterea rezultatelor inapoi la clinicieni (feedback) si revizuirea protocoalelor atunci cand este nevoie

Cost marginal (marginal cost) – costul aditional necesar pentru a produce o unitate de beneficiu in plus (ex. o unitate de rezultat al sanatatii)

Costuri directe (direct costs) – costurile fixe si variabile ale tuturor resurselor (bunuri, servicii, etc) consumate in timpul furnizarii unei interventii ca si orice consecinta a interventiei cum ar fi efectele adverse sau bunurile sau serviciile induse de interventie. Include costurile medicale directe si costurile ne-medicale directe cum ar fi transportul unui pacient ori ingrijirea copilului acestuia in timpul interventiei

Costuri indirecte (indirect costs) – costul datorat pierderii din timpul dedicat muncii si scaderii productivitatii datorita bolii, incapacitatii sau mortii. In activitatea de contabilitate a costurilor, acest termen se refera la costurile generale sau fixe de producere a bunurilor sau serviciilor

Costurile intangibile (intangible costs) – costul durerii fizice si suferintei rezultate din prezenta bolii, a unei conditii sau a unei interventii

Dezvoltarea consensului consensus development) - forme variate de judecata in grup in care un grup (panel / comitet / juriu) de experti interactioneaza in evaluarea unei interventii si formularea de decizii / constatari prin vot sau alta metoda de obtinere a consensului. Procesul poate fi formal sau informal - implicand tehnici cum ar fi tehnica grupului nominal si Delphi.          

Dimensiunea esantionului (sample size) – numarul de pacienti studiati care include grupul de tratament si grupul control. In general un lot mare scade probabilitatea de aparitie a erorilor si creste puterea studiului. Totodata loturile mari scad efectul variatiilor intamplatoare cand se estimeaza efectul unui tratament

Diseminarea / distribuirea / raspandirea (dissemination) – orice proces prin care se transmite informatia (este pusa la dispozitie, este facuta accesibila) catre o audienta stabilita sau catre grupuri tinta

Drum clinic / cale clinica (clinical pathway) - un set multidisciplinar de prescrieri zilnice si tinte / norme de rezultat folosite in ingrijirea unei categorii specifice de pacienti ex. din momentul pre-admiterii in spital pana dupa externare la pacientii care sunt spitalizati. Adesea, scopul elaborarii acestor drumuri clinice este de a mentine si imbunatatii calitatea ingrijirilor si de a scadea costurile cu ingrijirea. (ex. DRG”s - grupurile de diagnostic inrudite)

Economia (economics) - 1) reprezinta studiul modului in care oamenii si societatea aleag - cu sau fara utilizarea resurselor financiare sa foloseasca resursele productive limitate care pot fi alternative pentru producerea de marfuri / articole diverse si distribuirea acestora catre consumatori, in prezent sau in viitor, pentru diverse persoane si grupuri din societate. Economia analizeaza costurile si beneficiile necesare pentru imbunatatirea criteriilor de alocare a resurselor. 2) economia reprezinta studiul utilizarii resurselor limitate pentru satisfacerea nevoilor / cerintelor umane nelimitate    

Eficacitate practica (effectiveness) - capacitatea de a determina efectul asteptat sau dorit in conditii normale si uzuale. Se refera la dovezi rezultate din studii clinice (clinical trials) desfasurate in conditii de rutina, sau provenite din mai multe centre

Eficacitate teoretica (efficacy) - capacitatea de a determina efectul asteptat sau dorit in conditii ideale (dovezi rezultate din studii desfasurate in vitro, sau din studii randomizate desfasurate in centre de varf cum ar fi un spital universitar de elita)

Eroare de selectie (selection bias) - introducerea unei erori datorita diferentelor sistematice ale caracteristicilor celor selectionati sa participe intr-un studiu sau a celor care primesc o interventie. Exista doua tipuri de erori de selectie. Eroarea de esantionare (sampling bias), rezulta din imposibilitatea de a asigura ca toti membrii populatiei de referinta sa aiba sansa cunoscuta de a fi selectionati in vederea includerii in esantion. Eroarea de alocare (allocation bias) apare datorita diferentelor in ce priveste caracteristicile celor desemnati sa faca parte din grupul test - de tratament fata de cei care se situeaza in grupul martor - de control. Lasarea la latitudinea potentialilor participanti sa se auto-selectioneze in vederea participarii la studiu sau pentru primirea interventiei determina erori de selectie (selection bias)   

Evaluare economica (economic evaluation) - 1) analiza comparativa a directiilor de actiune in termeni de costuri si consecinte; 2) un set de metode formale cantitative folosite pentru a compara strategii alternative in legatura cu folosirea resurselor si rezultatele asteptate pentru fiecare

Evaluarea de proces (process assessment) - proceduri de evaluare a ceea ce se intreprinde pentru diagnosticarea si tratamentul pacientului in timpul unui episod de ingrijire

Evaluarea rezultatului (outcome assessment) - cercetare indreptata asupra evaluarii calitatii si eficacitatii practice a ingrijirilor de sanatate masurate prin atingerea unui rezultat final specificat. Masuratorile includ parametrii cum ar fi: imbunatatirea sanatatii, scaderea ratei mortalitatii si a ratei morbiditatii si imbunatatirea starii / situatiei  anormal (ex.  prezenta unei tensiuni arteriale mari) 

Evaluarea rezultatului si a procesului (outcome and process assessment)- Procedurile de evaluare care se orienteaza asupra rezultatului sau starii pacientului la finalul unui episod de ingrijire (prezenta simptomelor, nivelul de activitate , mortalitatea) cat si asupra procesului. Evaluarea de proces - ceea ce se intreprinde pentru diagnosticarea si tratamentul pacientului

Evaluarea tehnologiilor in ingrijirile de sanatate (Health Care Technology Assessment HCTA) - 1) evaluarea tehnologiei este o forma comprehensiva de cercetare strategica (policy research) care exploreaza consecintele directe si indirecte, intentionate si neintentionate pe termen scurt si lung ale aplicarii tehnologiei 2) Evaluarea sistematica a proprietatilor, efectelor si / sau altor impacte ale tehnologiilor in ingrijirile de sanatate. Scopul principal este de a furniza informatii obiective care sa sustina luarea deciziei in ingrijirile de sanatate si strategiile la nivel local, regional, national si international. Evaluarea tehnologiilor medicale este realizata de grupuri interdisciplinare care folosesc metode analitice explicite

Factor de confuzie (confounder) - o caracteristica sau un factor care impiedica rezultatul dorit si care este in acelasi timp corelat cu factori cauzali sau caracteristici investigate. Daca factorii de confuzie nu sunt controlati determina erori (bias) de estimare a impactului factorilor cauzali sau a caracteristicilor investigate

Farmacoeconomie (pharmacoeconomics) - reprezinta aplicarea metodelor de evaluare economica a programelor de sanatate pentru interventii care includ produse farmaceutice

Ghiduri de practica clinica (clinical practice guidelines) - instructiuni sau principii reprezentand reguli de politica curenta sau viitoare realizate pentru practicieni, cu scopul de a sprijini luarea deciziei in ingrijirea pacientului privind diagnosticul, terapia sau alte situatii clinice. Ghidurile de practica pot fi elaborate de o agentie guvernamentala aflata la orice nivel, institutii, societati profesionale, comitete de conducere sau prin reunirea grupurilor de experti (panel). Ghidurile formeaza o baza de evaluare a tuturor aspectelor ingrijirilor de sanatate

Grup de control (control group) – un grup de pacienti care serveste ca baza de comparatie pentru evaluarea efectelor unei interventii de interes asupra grupului de tratament (grup test). In functie de circumstantele in care se desfasoara studiul grupul control nu va primi nici un tratament, va primi un tratament “uzual” / obisnuit sau “standard” sau un placebo.  Pentru a face comparatia valida, grupul de control va fi cat se poate de similar cu grupul tratat

Incidenta (Incidence) – rata de aparitie a cazurilor sau conditiilor noi de boala intr-o populatieaflata la risc intr-o perioada data de timp, de obicei - un an

Ingrijirea de sanatate (health care) - bunuri si servicii care au ca scop diagnosticul si tratamentul bolii si mentinerea sanatatii; ingrijirea de sanatate este utilizata de consumator/ pacient datorita impactului anticipat (pozitiv) asupra starii de sanatate

Intervalul de incredere (confidence interval)  - stabileste gradul de incertitudine privind estimarea unui efect terapeutic. Se calculeaza din diferenta observata intre rezultatele obtinute in grupul de tratament si cele obtinute in grupul de control si dimensiunea esantionului de studiu. Intervalul de incredere este sirul de valori aflate deasupra si sub punctul estimat care este probabil si include valoarea adevarata a efectului tratamentului. Folosirea intervalului de incredere presupune ca un studiu furnizeaza un esantion de observatii (din multe esantioane posibile) care ar fi obtinut daca studiul se repeta de mai multe ori. Frecvent se foloseste un interval de incredere de 90% , 95% sau 99%. Astfel exista o probabilitate de 95% ca intervalul de incredere 95% calculat intr-un studiu sa includa valoarea reala a efectului tratamentului. Daca intervalul de incredere include un efect terapeutic nul ipoteza nula care spune ca nu exista nici un efect al tratamentului nu poate fi respinsa

Ipoteza nula (null hypothesis) – in testarea ipotezei, ipoteza care spune ca interventia nu are nici un efect ex. arata ca nu exista nici o deosebire intre rezultatele obtinute de grupul de tratament si cele din grupul control. Daca testul statistic indica faptul ca valoarea P se afla la sau deasupra unei valori specificate “a“ (ex. 0.01 sau 0.05, care reprezinta probabilitatea de a face eroare pozitiva - false-positive error) atunci orice efect observat al tratamentului nu este semnificativ statistic iar ipoteza nula nu poate fi respinsa. Daca valoarea P este mai mica decat valoarea specificata a lui “a”, atunci efectul tratamentului este statistic semnificativ iar ipoteza nula va fi respinsa. Daca intervalul de incredere (ex. de 95% sau 99%) include efect “0” al tratamentului , atunci ipoteza nula nu poate fi respinsa

Literatura “cenusie” (grey literature) - rapoarte de studii de cercetare care nu apar in baze de date publice - MEDLINE sau in alte baze de date electronice similare; se mai numeste si literatura ‘fugara’ (fugitive literature). De exemplu monografii produse de agentii guvernamentale, lucrari prezentate la simpozioane, conferinte, intalniri anuale, ale unor societati / agentii/ organizatii, rapoarte intocmite de diferite companii (ca de ex. cele care produc si distribuie tehnologii medicale) care sunt nepublicate. Metodele folosite in cercetarea literaturii de aceasta natura includ verificarea referintelor din indexul studiilor, verficarea registrelor care descriu studiile randomizate desfasurate, contactarea cercetatorilor pentru obtinerea de lucrari nepublicate, contactarea guvernantilor, asociatiilor profesionale, sau a altor comisii relevante care au legatura cu studiile respective, cautarea in biblioteci a tezelor de doctorat, descoperirea si traducerea unor studii aparute in reviste in limbi care nu sunt de circulatie internationala (ex. engleza)  

Managementul calitatii totale (total quality management)- aplicarea practicilor din managementul industrial cu scopul mentinerii si imbunatatirii performantei organizatiilor. Eficacitatea si succesul sunt determinate si evaluate prin intermediul masuratorilor cantitative aplicate in studiul calitatii

Marginal (marginal) - care apare “la margine”. Se refera la costurile sau efectele extra sau incrementale ale fiecarei alternative atunci cand este comparata cu o alta

Masurarea rezultatului inlocuitor (surrogate outcome measure) - o masura a rezultatului care nu reprezinta adevarata tinta a screening-ului, prevenirii, diagnosticului sau terapiei dar care isi propune sa inlocuiasca rezultatul final de interes. Acest tip de masurare este ales datorita faptului ca rezultatele astfel obtinute pot fi masurate mai devreme decat rezultatul primar

Medicina bazata pe dovezi (evidence based medicine - EBM) - 1) reprezinta utilizarea explicita, judicioasa, atenta a celor mai bune dovezi curente (la zi) in luarea deciziei privind ingrijirea pacientului individual. Practica medicinii bazata pe dovezi presupune integrarea experientei individuale a clinicianului cu cele mai bune dovezi clinice externe rezultate din cercetarea sistematica. 2) Procesul sistematic de cautare, evaluare si utilizare a descoperirilor cercetarilor recente / conteporane ca baza pentru luarea deciziilor clinice. Medicina bazata pe dovezi pune intrebari, gaseste si judeca date relevante si directioneaza informatia pentru practica clinica curenta. Medicina bazata pe dovezi urmeaza patru etape: formularea unei intrebari clare referitoare la o problema a pacientului; cautarea in literatura pentru articole relevante; evaluarea critica a dovezilor gasite din punct de vedere al validitatii si utilitatii; implementarea  in practica clinica a aspectelor utile gasite in practica clinica. Termenul a fost creeat la McMaster Medical School in Canada in anii ’80 pentru a denumi strategia clinica de invatare pe care o dezvolta de peste 10 ani

MEDLARS – Medical Literature Analysis and Retrieval System – cuprinde 40 baze de date computerizate existente in Statele Unite in cadrul Bibliotecii Nationala Medicala

MEDLINE – baza de date bibliografica, cea mai utilizata dintre cele 40 baze de date MEDLARS. Reprezinta versiunea computerizata a lui Index Medicus. Compileaza / redacteaza referintele din 7.5 milioane de articole publicate din 1966, in circa 3.700 reviste medicale si de sanatate. In fiecare saptamana se innoieste cu circa 6.600 articole noi. 75% dintre referinte sunt in limba engleza

MeSH – Medical Subject Headings – vocabular care cuprinde in jur de 16.000 termeni utilizati de MEDLINE si alte baze de date ex. MEDLARS

Meta-analiza (meta-analysis) – metoda sistematica care utilizeaza tehnici statistice de combinare a rezultatelor din studii diferite pentru obtinerea unui efect cantitativ estimat pentru toate studiile analizate in ce priveste interventia sau rezultatul.

Partinire / influenta a rezultatelor (bias) - in general orice factor care distorsioneaza natura adevarara a unui eveniment sau observatie. In investigatiile clinice un “bias” este orice factor sistematic, altul decat cel de interes in investigatie, care modifica magnitudinea (creste sau descreste) diferentei observate intre rezultatele obtinute  in grupul de tratament si cele observate in grupul de control. Bias-ul micsoreaza acuratetea (nu in mod necesar si precizia) unei observatii. Randomizarea este o tehnica care se foloseste cu scopul de scadere a acestui tip de bias. Bias-ul se refera de asemenea si la punctul de vedere prejudiciat sau partial al unui investigator / cercetator care ii poate afecta interpretarea unei probleme. Tehnica “dublu orb” este folosita pentru a diminua acest bias 

Partinire / influentare a rezultatelor datorita modului de selectie a pacientilor (patient selection bias) – partinire / influentare a rezultatelor care apare atunci cand pacientii desemnati grupului de tratament difera de cei care exista in grupul control afectand rezultatele ex. varsta sau severitatea bolii. Daca cele doua grupuri sunt constituite diferit este greu sa se atribuie diferentele de rezultat constatate numai interventiei. Distribuirea randomizata a pacientilor in cele doua grupuri va determina o scadere a acestor partiniri (bias-uri)

Partinire / influentare a rezultatelor prin incrucisare (crossover bias) – apare cand unor pacienti care au fost desemnati grupului de tratament intr-un studiu clinic nu li se administreaza interventia sau primesc o alta interventie sau cand unor pacienti din grupul de control li se administreaza interventia. Daca acesti pacienti vor fi analizati alaturi de ceilalti din grupurile de origine, acest tip de bias / partinire / influentare a rezultatelor poate dilua / diminua efectul observat la tratamentul respectiv

Partinire / influentarea rezultatelor datorata publicarii (Publication bias) – publicare nereprezentativa de rapoarte de cercetare care nu se datoreaza calitatii cercetarii ci altor caracteristici ex. tendinta investigatorilor de a propune spre publicare si a editorilor de a accepta rapoarte de cercetare pozitive (cum ar fi cele in care rezultatele prezinta un efect benefic al tratamentului unei interventii noi)

Precizia (precision) – gradul in care o masuratoare (ex. media estimata a efectului unui tratament) deriva dintr-un set de observatii care au variatii mici (ex. au magnitudini apropiate). O masuratoare precisa nu prezinta in mod necesar si acuratete                 

Prevalenta (prevalence) – numarul de persoane dintr-o populatie cu o boala specifica sau o conditie / stare, la un anumit moment. Uzual se exprima ca raport al numarului persoanelor afectate si populatia totala

Programul “managed care” (de “ingrijire dirijata”) (managed care programs) - plan de asigurari de sanatate creat cu scopul de a reduce costurile cu sanatatea non-necesare printr-o varietate de mecanisme incluzand: oferirea de stimulente economice pentru medici si pacienti pentru a alege formele mai putin costisitoare de ingrijire, programe de revizuire a serviciilor medicale speciale, controlul admiterilor in spital si asupra duratelor de spitalizare, stabilirea de stimulente pentru tratamentele chirurgicale in ambulatoriu, efectuarea de contracte selective cu furnizori de ingrijiri, urmarirea atenta a cazurilor care implica costuri excesive. Ingrijirile sunt furnizate in organizatii ca HMO’s si PPO’s (Health Maintenance Organizations and Preferred Provider Organizations)       

Prospectiv (prospective)- se refera la factori medicali, sociali si de mediu considerati din momentul inceperi studiului si pana in momentul in care investigatia se termina

Protocoale de tratament (treatment protocols) - planuri precise si detaliate intocmite pentru studiul problemelor medicale sau biomedicale si / sau a terapiei

Protocol clinic (clinical protocols) - vezi protocol de tratament

Randomizare (randomization) - tehnica de distribuire a pacientilor in grupurile test si de control care se bazeaza numai pe alocare la intamplare. Se foloseste pentru diminuarea partinirii / influentarii rezultatelor datorata modului de selectie a participantilor in studiille clinice (trial). Frecvent se folosesc tabele de numere aleatoare generate de computer

Rata de discount, rabat, reducere (discount rate) - rata preferintei in timp a societatii, asemanator ratei de interes, descrie cantitatea (suma) de beneficii pe care preferam sa le avem in prezent mai degraba decat in perioada viitoare (sau preferam sa platim costuri in viitor mai  degraba decat in prezent)

Recenzie sistematica (systematic review) - o evaluare critica care se desfasoara folosind metode sistematice propuse / elaborate pentru minimizarea erorilor si pentru a combina dovezile existente cu privire la un subiect specific

Referinta, mentiunea, cota, citatie (citation) - inregistrarea unui articol, carte sau alt raport intr-o baza de date bibliografice care include informatii descriptive sumare ex. autori, titlu, abstract, sursa datelor, index de termeni

Reproductibilitatea (reliability) – capacitatea unei observatii care se repeta in aceiasi populatie stabila sa determine acelasi rezultat. De asemenea, abilitatea unei singure observatii sa distinga constant indivizii din populatie

Retrospectiv (retrospective) - se refera la factori medicali, sociali si de mediu considerati existenti inainte de inceperea studiului

Revizuirea literaturii (literature review) – rezumarea sumarizarea si interpretarea constatarilor din cercetare raportate si / sau publicate in literatura. Poate include revizuiri calitative nestructurate efectuate de autori unici ca si proceduri cantitative si sistematice cum ar fi meta-analize

Sanatatea (health) - absenta bolii sau a infirmitatii, o conditie in care toate functiile corpului si mintii sunt normal active. Definitia OMS: starea de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau a infirmitatii

Semnificatie clinica (clinical significance) - concluzia ca o interventie are un efect practic asupra pacientilor. Chiar si cand o interventie este gasita ca are un efect semnificativ statistic s-ar putea sa nu fie semnificativa din punct de vedere clinic. Astfel, intr-un studiu efectuat pe un numar mare de pacienti, gasirea unei diferente mici intre rezultatele observate / obtinute in grupul de tratament si cele obtinute in grupul de control - poate avea semnificatie statistica dar care din punct de vedere clinic sa fie neimportante (nesemnificative). Intr-un studiu care implica un numar mic de pacienti se poate gasi o diferenta clinica importana dar care sa nu fie semnificativa statistic. In aceasta situatie este necesara realizarea unui studiu pe un lot mai mare de subiecti pentru a demonstra daca exista diferente semnificative statistic

Semnificatie statistica (statistical significance) – concluzia, stabilita cu un test statistic, ca o interventie are un efect real, bazata pe diferenta observata intre rezultatele obtinute in grupul tratat si cele obtinute in grupul de control, grupuri care sunt suficient de mari astfel incat diferentele sa nu fie datorate intamplarii. Semnificatia statistica indica probabilitatea ca diferentele observate sa se datoreasca sansei daca ipoteza nula este adevarata; nu furnizeaza informatii despre magnitudinea efectului unui tratament. (Semnificatia statistica este necesara dar nu suficienta in stabilirea semnificatiei clinice)

Sensibilitatea (sensitivity) – caracteristica de operare a unui test diagnostic care masoara abilitatea testului de a detecta boala (sau conditia) atunci cand este real prezenta

Serii de cazuri (series, clinical series, series of consecutive cases) – studiu necontrolat (prospectiv sau retrospectiv) a unei serii (succesiuni) consecutive de pacienti care primesc o interventie particulara si sunt urmariti pentru a observa rezultatele care apar

Servicii de sanatate (health services) - vezi ingrijiri de sanatate

Siguranta (safety) - capacitatea de a nu determina o dauna / rau  atunci cand se aplica o interventie in mod corect (asa cum a fost proiectata sa fie aplicata). Judecata de acceptare a unui risc (o apreciere a  probabilitatii unui rezultat nefavorabil si severitatea acestuia) asociat cu utilizarea unei tehnologii intr-o situatie data (ex. pentru un pacient cu o problema particulara de sanatate, de catre un clinician care are o instruire corespunzatoare sau in conditiile unui anumit tratament)

Specificitatea (specificity) – caracteristica de operare a unui test diagnostic care masoara capacitatea testului de a exclude prezenta bolii (sau conditiei) cand in mod real nu este prezenta

Starea de sanatate (health status) - nivelul sanatatii individului, grupului sau populatiei rezultat in urma unei evaluari subiective realizata de individ sau obtinuta prin masuratori obiective

Studii clinice randomizate (randomized controlled trial, randomized control trial, randomized clinical trial - RCT) - studiile care implica un grup test si un grup de control, o inrolare simultana / in paralel si o supraveghere / monitorizare a rezultatelor obtinute atat in grupul test cat si in grupul de control si in care tratamentele care vor fi administrate sunt selectionate printr-un proces randomizat - cum ar fi tabelele de numere aleatorii. Alocarea pentru tratament folosind drept criteriu: zilele saptamanii, numarul asigurarii personale, numarul foii de observatie, (si alte procese asemanatoare, cunoscute sub numele de pseudo- sau quasi-randomizare), nu reprezinta o randomizare adevarata iar studiile care au folosit astfel de tehnici sunt denumite studii clinice controlate (Controlled Clinical Trials)

Studii experimentale (experimental studies) - studii prospective care presupun alocarea pacientilor la doua sau mai multe grupuri de tratament si de control

Studii observationale (observational studies) - studii care presupun observarea pacientilor, se desfasoara prospectiv sau retrospectiv, si in care metoda de studiu nu isi propune sa altereze sau sa influenteze comportamentul pacientului sau al practicianului

Studiu de cohorta (cohort study) - un studiu observational in care rezultatele grupului de pacienti care au suferit interventia sunt comparate cu rezultatele intr-un grup similar asupra caruia nu a actionat interventia. Exista situatii in care investigatorii fac anumite ajustari statistice (adjusted cohort study) pentru a obtine grupuri de pacienti care sa aiba caracteristici similare (ex. varsta, sex, severitatea bolii)

Studiu de sinteza (synthesis study) - analiza care combina toate informatiile disponibile cu scopul de a obtine un rezultat sau o concluzie consistenta. Exemplu: meta-analiza, analiza decizionala, reevaluare sistematica, analiza cost-beneficiu, analiza  cost-eficacitate

Studiul caz-control (case-control study) - un studiu observational retrospectiv in care investigatorii identifica un grup de pacienti care au un rezultat (outcome) specifiat si care alcatuieste grupul de cazuri si un grup format din pacienti la care nu se regaseste acel rezultat - grup martor sau control. Ulterior investigatorii compara istoricul cazurilor si pe  cel al martorilor pentru a stabili care a fost sau nu la interventie

Studiul de caz (case study) - un studiu necontrolat observational (prospectiv sau retrospectiv) care implica o interventie si rezultatul interventiei la un singur pacient (se cunosc si sub denumirea de rapoarte unice de caz sau intamplatoare)

Studiul incrucisat (crossover design) – studiu clinic (trial) in care pacientii primesc secvential tratamentul atribuit atat grupului test cat si tratamentul specific grupului de control) iar dupa o perioada se inverseaza ordinea de administrare a tratamentului. In acest tip de studiu, pacientii sunt si test si propriul control iar randomizarea se face numai pentru a stabili ordinea in care vor primi tratamentul

Studiul observational (observational study) – studiul in care investigatorul nu manipuleaza utilizarea unei interventii (ex. nu randomizeaza populatia in grupul de tratament si de control) ci numai observa pacientii care sunt (si cateodata si pe cei care nu sunt) expusi interventiei si interpreteaza rezultatele

Studiul orb (blinding) - se foloseste in studiile clinice (clinical trial) unde se doreste mentinerea secretului privind alocarea in grupul de control sau de tratament fata de pacienti si / sau investigatori. Aceasta tehnica elimina posibilitatea ca raspunsul pacientului la tratament / interventie sau comportamentul investigatorului sa se modifice in functie de alocare si sa afecteze rezultatele studiului. Metoda nu poate fi practicata totdeauna (ex. cand se compara un tratament medicamentos cu unul chirurgical) dar ar trebui folosita ori de cate ori este posibil si sa fie compatibila cu ingrijirea optima a pacientului. Un studiu “simplu orb” este cel in care grupul de alocare este ascuns numai pacientului; un studiu “dublu orb” este cel in care nici pacientii nici investigatorii nu cunosc carui grup au fost alocate persoanele din studiu

Studiul prospectiv (prospective study) – studiul in care investigatorii planifica si conduc interventia in grupuri selectionate de pacienti. In acest tip de studiu, investigatorii nu cunosc care vor fi rezultatele in momentul in care incepe studiul

Studiul retrospectiv (retrospective study) – studiul in care investigatorii selectioneaza grupuri de pacienti care au fost deja tratati si analizeaza datele obtinute in randul acestora. Aceste studii sunt predispuse la partinire / influentare a rezultatelor datorita selectiei participantilor deoarece investigatorii pot selecta grupuri de pacienti cu rezultate cunoscute anterior

Studiul transversal (cross-sectional study) – studiul observational prospectiv sau retrospectiv in care se alege un grup (uneori prin randomizare) dintr-o populatie larga si se determina expunerea la interventia studiata a celor din grup si rezultatele de interes

Tehnica Delphi (Delphi technique) –  tehnica de judecata in grup iterativa, in care exista o sursa centrala care trimite chestionare sau studii unor participanti izolati unii de ceilalti, anonimi unii fata de ceilalti. Raspunsurile acestora sunt sumarizate, sintetizate si vor fi retrimise participantilor in runde multiple pentru efectuarea altor modificari si critici. In final va rezulta un raspuns al grupului (de multe ori / cateodata in forma statistica)

Tehnica grupului nominal (nominal group technique) – tehnica de judecare fata in fata, in grup, in care participantii furnizeaza in liniste in scris raspunsuri la o intrebare sau problema data; raspunsurile sunt adunate si expuse, fara identificarea autorului, apoi sunt clarificate in mod deschis. Pot urma alte runde iar in final se elaboreaza un set de raspunsuri prin vot sau acordare de scoruri.

Tehnologie de ingrijire a sanatatii (health care technology) -medicamente, aparatura, dispozitive si instrumente medicale, proceduri medicale si chirurgicale utilizate in ingrijirile de sanatate precum si sistemele organizationale, administrative si de suport in care se furnizeaza o astfel de ingrijire. Aceste tehnologii reprezinta interventiile si stiinta aplicata, folosite de toti lucratorii din domeniul sanatatii si a ingrijirii de sanatatii precum si toate sistemele din intregul spectru al sistemului de ingrijire a sanatatii (care include promovarea sanatatii, prevenirea bolilor, screening-ul, diagnosticarea si tratarea bolilor refacerea / restabilirea sanatatii si ingrijirea paleativa)

Test statistic (statistical test) – formula matematica sau functie care se foloseste pentru a stabili diferentaobservata intre rezultatele obtinute in grupul tratat si cele obtinute in grupul de control sunt suficient de mari pentru a concluziona ca sunt statistic semnificative. Testele statistice determina o valoare care se asociaza cu valoarea lui P. Exista mai multe tipuri de teste statistice: F, t, Z si chi-patrat. Alegerea tipului de studiu depinde de conditiile in care se realizeaza studiul, ex. ce variabile de rezultat exista, daca sau nu pacientii din studiu au fost in mod randomizat alesi dintr-o populatie generala sau daca se poate sustine ca rezultatele finale intr-o populatie au o distributie normala sau un alt tip de distributie

Testarea ipotezei (hypothesis testing) – modalitatea de interpretare a rezultatelor unui studiu clinic (trial) care implica stabilirea probabilitatii ca observarea unui efect la tratament sa fi aparut numai datorita intamplarii (sansei) daca ipoteza specificata se dovedeste adevarata. In mod normal ipoteza specificata este o ipoteza nula, care este formulata inainte de inceperea sudiului  si presupune ca interventia din studiu nu are un efect real / adevarat. Testarea ipotezei se foloseste pentru a determina daca ipoteza nula este sau nu respinsa

Utilitate (utility) – desirabilitatea sau preferinta relativa (in mod frecvent din punctul de vedere al pacientului) pentru un anumit rezultat al sanatatii sau nivel al starii de sanatate

Utilitate (utility) - Satisfactie, valoare psihologica sau starea de bine

Validitate (validity) – gradul in care o masura reflecta cu acuratete conceptul pe care intentioneaza sa il masoare

Validitate externa (external validity) – gradul in care rezultatele obtinute in urma unei investigatii desfasurate in circumstante speciale pot fi generalizate altor circumstante 

Validitatea interna (internal validity) – gradul in care rezultatele unui studiu reprezinta cu acuratete relatia cauzala dintre o interventie si un rezultat in circumstante particulare ale studiului respectiv

Valoare predictiva negativa (predictive value negative) – caracteristica de operare a testului diagnostic; este proportia persoanelor cu test negativ care in mod real nu au boala. Variaza cu prevalenta bolii in populatia inclusa in studiu (populatia de interes) 

Valoare predictiva pozitiva (predictive value positive) – caracteristica de operare a testului diagnostic; este proportia persoanelor cu test pozitiv care in mod real au boala. Variaza cu prevalenta bolii in populatia inclusa in studiu (populatia de interes)

Valoarea P (P value) – in testarea ipotezei, probabilitatea ca o diferenta observata intre rezultatele obtinute in grupurile de interventie si control sa se datoreze numai intamplarii (sansei) daca ipoteza nula este adevarata. Daca valoarea lui P este mai mica decat valoarea specificata “a” (in mod uzual 0.01 sau 0.05) aleasa de la inceput in studiu, atunci ipoteza nula va fi respinsa