Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor (1 octombrie 1931)

REGULAMENTUL LEGII SANITARE SI DE OCROTIRE
Pentru organizarea și funcționarea "Colegiului Medicilor"
Aprobat de Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale
cu No. 33214 din 1 Octombrie 1931

Definiție
(ART. 175 - 178 L.S.)

ART. 1
Colegiul Medicilor din România este organizația profesională a corpului medical, care are sarcina să controleze practica medicală și să vegheze la păstrarea prestigiului corpului medical, luând măsurile necesare pentru preîntâmpinarea sau sancționarea abaterilor săvârșite prin actele medicale profesionale și deontologie medicală.
Nici un medic nu poate exercita profesiunea medicală dacă nu este înscris în colegiul județean respectiv.

Organizarea Colegiilor

ART. 2
Colegiul medicilor din România este alcătuit din medicii care au dreptul de liberă practică a profesiunei lor în țară, în condițiile fixate de legile și regulamentele de organizare.

ART. 3
Colegiul medicilor este împărțit și organizat pe secțiuni județene.
În fiecare județ trebuie să existe un colegiu al medicilor cu sediul în capitala județului.
Secțiunea județeană a colegiului medicilor cuprinde pe toți medicii care au domiciliul sau sediul în circumscripția județeană respectivă.

ART. 4
Fiecare secțiune județeană a colegiului medicilor este condusă de un Consiliu compus din 5 membri și un supleant.
Membrii Consiliului sunt aleși de către medicii colegiului cu drept de vot, pe termen de 3 ani, dintre membrii secțiunii județene, având o vechime de cel puțin 5 ani de la obținerea liberei practici și vârsta de 35 de ani împliniți.
Consiliul județean poate angaja un ajutor de secretar care va îndeplini și atribuțiunile de grefier al Comisiei disciplinare.

ART. 5
Consiliul general al colegiului medicilor din România este alcătuit din președinții secțiunilor județene (art. 169 din Lege)
Consiliul general alege dintre membrii care îl compun și cu majoritate de voturi, 1 președinte și 4 membri care constituie Comitetul executiv al colegiilor medicilor cu sediul în București.
Alegerea se face pe termen de 3 ani.

ART. 6
Comitetul executiv al colegiilor medicilor din România prepară lucrările și chestiunile importante pe care le prezintă consiliului general.
Comitetul poate lucra și lua hotărâri cu cel puțin 3 membri, ține 4 sedințe pe an și poate fi convocat ori de câte ori va fi nevoie.
Convocările se fac de către președintele comitetului.

ART. 7
Comitetul executiv are și însărcinarea de a reprezenta totalitatea colegiilor medicilor în fața autorităților, în privința tuturor chestiunilor care privesc sănătatea publică sau situația profesională a medicilor.

ART. 8
În cazuri urgente și grave comitetul executiv decide urmând să se obțină ratificarea din partea consiliului general.
Comitetul executiv are dreptul de a convoca adunări generale ale colegiilor medicilor în cazuri urgente și care necesită consultarea corpului medical.

ART. 9
Înscrierea în colegiul medicilor atribuie exercițiul dreptului de liberă practică a medicinei. Pentru a fi înscris în acest colegiu al medicilor se cer următoarele condițiuni cerute pentru obținerea de liberă practică în România:

  1. să fie cetățean român;
  2. să fi obținut dreptul de liberă practică în România.

ART. 10
Medicul poate fi șters de pe tabloul colegiului și pierde dreptul de liberă practică în următoarele cazuri:

  1. prin cererea sa, arătând că nu mai practică medicina;
  2. prin faptul unei condamnațiuni pentru fapte infamante, fie ca autor, fie ca complice;
  3. prin condamnarea de către comisia de disciplină și judecată cu excluderea definitivă.
  4. prin exercitarea unui comerț;
  5. prin exercitarea comerțului farmaceutic;
  6. în cazurile în care prin legile de organizare sunt prevăzute interdicții absolute pentru medici;
  7. prin orice ocupațiuni care ar fi de natură să aducă o știrbire prestigiului corpului medical și demnității profesiunii medicale;
  8. în urma sentinței comisiuni disciplinare, rămasă definitivă, prin neapelare sau prin exercitarea căilor de control prin care se pronunță radierea de pe tabloul medicilor.

ART. 11
Radierea de pe tablou pentru cazurile prevăzute la literele e, f si h se pronunță de comisiunea de disciplină care va judeca pe medic în condițiunile și cu formele prevăzute în lege și regulamente, pentru judecarea abaterilor disciplinare.

Alegerile

ART. 12
Au dreptul de vot și sunt eligibili în colegiile medicilor toți medicii secțiunei județene cu domiciliul real în raza județului respectiv, înscriși până în ziua alegerilor și întrucît nu le-a fost ridicat până la această dată dreptul de vot printr-o sentință disciplinară.
Consiliul colegiilor medicilor din județ trebuie să publice numai o listă a medicilor care fac parte din colegiul respectiv în ianuarie.

ART. 13
Alegerea în județ se anunță de Președintele Consiliului Medicilor cu cel puțin 1 lună înainte de expirarea termenului de funcțiune al consiliului medicilor, pe cale de publicitate, prin ziare locale și prin afișare la locul secțiunii județene și la prefectura județului.
Ziua alegerii este stabilită de către consiliul colegiului medicilor.

ART. 14
Înscrierile în colegiu se fac prin cerere scrisă.
Medicul care nu mai îndeplinește condițiunile pentru înscrierea în listă trebuie șters. Orice modificare a listei trebuie inserată în listele oficiale ale colegiului și publicată în condițiunile legii și regulamentului de față.

ART. 15
În termen de 14 zile de la publicare, partea interesată sau orice membru al colegiului medicilor poate face contestație la tabloul membrilor cerând fie radierea, fie înscrierea.
Contestația se face către consiliul medicilor care o judecă.

ART. 16
Cel ales nu poate refuza mandatul de consilier al colegiului decât numai în cazul în care are vârsta de 60 de ani sau dacă în ultimul exercițiu al colegiului județean a fost membru în consiliu.

ART. 17
Alegerea este secretă și se face prin buletine de vot, votând persoane după o singură listă , pe care colegiul medicilor le înmânează celor cu drept de vot.
Biroul electoral este alcătuit din președintele colegiului asistat de 2 membri ai colegiului medicilor desemnați de consiliul judetean în ajunul alegerii.

ART. 18
Medicii care candidează pentru oficiul de consilier trebuie să declare în scris candidatura cu 5 zile înainte de data alegerei la sediul consiliului colegiului județean depunând și taxele necesare pentru publicarea buletinelor de votare.

ART. 19
Se aleg ca membri ai Colegiului Medicilor acele persoane care au obținut cele mai multe voturi, alegerea se face prin tragere la sorți, în caz de paritate de voturi.
Nu există balotagiu, alegerea făcându-se pe bază de majoritate relativă.
Rezultatul alegerii este afișat de către președinte la sediul colegiului medicilor și prin ziare locale.

ART. 20
Abaterile votării și procedeele ilegale întrebuințate, dacă au avut o influență simțitoare asupra rezultatului alegerilor, trebuie prezentate biroului electoral, cu drept de apel la Comitetul executiv și la Ministerul Sănătății și Ocrotirilor Sociale de către biroul electoral, originalele rămânând în păstrarea colegiului județean.

ART. 21
Prima întrunire în ședință a membrilor consiliului colegiului se face la cererea președintelui, care trebuie să aibă loc în termen de 15 zile de la rezultatul alegerilor. În caz că președintele nu convoacă consiliul colegiului, el se convoacă singur la sediul colegiului.

ART. 22
Președintele este însărcinat cu constituirea noului consiliu, adică alegerea președintelui și vicepreședintelui, casier și secretar.

ART. 22 bis
Numai după constituire președintele fostului consiliu depune mandatul în mâinile noului președinte.

ART. 23
Datoria consiliului colegiului medicilor este de a ține ședințe, a lua hotărâri și a se pune în legatura cu alte consilii ale medicilor, în privința tuturor chestiunilor care privesc interesele profesiunii medicale, drepturile și datoriile, precum și demnitatea și reputația acestei profesiuni ori probleme de sănătate publică, cât și anumite măsuri sanitare.

ART. 24
Consiliile colegiilor medicilor trebuie să aducă la cunoștința medicului primar de județ și prefectului hotărârile care privesc sănătatea publică, pentru a lua măsurile de cuviință.

ART. 25
Președintele, sau în caz de împiedicare a acestuia, vicepreședintele, reprezintă colegiul în afară, stabilește câmpul de activitate al membrilor colegiului și supraveghează activitatea lor reglementară. El convoacă ședințele consiliului, precum și colegiul medicilor, prezidează aceste ședințe și întruniri și pune în execuție deciziunile.

ART. 26
Membrii consiliului colegiului sunt obligați a asista la ședintele colegiului medicilor. În caz de împiedicare trebuie să se scuze la președintele colegiului, indicând motivele.

ART. 27
Un membru al consiliului își pierde mandatul imediat ce intervine o circumstanță de demnitate sau incompatibilitate și se va coopta un nou membru, cel care urmează pe lista votată.

ART. 28
Consiliile colegiilor medicilor trebuie să dea la cerere informațiuni autorităților de Stat, autonome din sectorul lor, să facă expertize și să sprijine activitatea acestor autorități.
Autoritățile de Stat și comunele vor supune avizului consiliului general al colegiilor medicilor proiecte de legi și decizii județene în ceea ce privește regulamentele locale și ordonanțele sanitare care ating interesele medicilor sau interesele sănătății publice, înainte de a le prezenta parlamentului, tot așa și regulamentele importante care ating interesele sus menționate înainte de emiterea acestora.

ART. 29
Avizul consiliului general va fi cerut în mod special:

  1. pentru regulamentele ce trebuie emise;
  2. pentru aprobările ce trebuie acordate medicilor balneologi, medicilor care cer echivalența pe baza unei diplome din străinătate și pentru practica ambulantă cerută de unii medici.

Autoritățile de Stat, județ și locale, precum și purtătorii asigurărilor Sociale, la cererea colegiilor medicilor vor da informațiunile necesare pentru îndeplinirea îndatoririlor acestora, precum și sprijini activitatea colegiilor medicilor.

ART. 30
Medicii înscriși în Colegiu vor plăti o cotizație care se va fixa de consiliul general, la 365 lei anual.
Produsul acestor cotizații va servi pentru acoperirea cheltuielilor de administrație, pentru a veni în ajutorul medicilor invalizi, văduvelor și orfanilor medicilor înscriși, precum și crearea de instituțiuni cu scop filantropic sau științific.

ART. 31
Consiliul general al colegiilor medicilor, decide asupra mijloacelor ce trebuiesc pentru ajungerea scopurilor și îndeplinirea îndatoririlor colegiilor medicilor, mai ales cu privire la ajutorarea reciprocă a membrilor și familiilor lor.

ART. 32
Consiliul general administrează averea colegiilor și este îndreptățit a decide perceperea de cotizații de la medicii înscriși în lista de membri ai colegiului, pentru acoperirea necesităților colegiului medicilor și a instituțiunilor de asistență înființate de consiliul colegiului județean.
Cotizațiile se vor încasa prin agenții fiscului.

ART. 33
Consiliul colegiului medicilor se ocupă sub conducerea președintelui de afacerile curente, îngrijește facerea reglementară a listei medicilor și administrează fondurile și instituțiunile ce servesc pentru scopurile reprezentanței profesionale a medicilor.

ART. 34
Consiliul colegiului județean în caz de greșeli și litigii între medicii din sectorul său, în privința executării profesiunii lor, pot hotărî pe cale de conciliațiune între părți închiderea diferendului cu caracter facultativ, pentru ele.
Președintele poate însărcina cu această conciliațiune un membru al consiliului.

ART. 35
Comitetul executiv va publica anual un raport despre activitatea tuturor colegiilor medicilor din țară.
Acest raport trebuie adus la cunoștința Ministerului Ocrotirilor Sociale, cât și tuturor medicilor.

ART. 36
Președintele, și în caz de împiedicare a acestuia vicepreședintele, are dreptul să invite toți medicii cu drept de vot la o adunare generală a medicilor din județ.
Va fi obligat, de asemenea, să convoace adunarea generală dacă ținerea unei adunări a medicilor a fost hotărâtă într-o ședintă a consiliului colegiului cu o majoritate de două treimi sau dacă este cerută de o cincime a medicilor cu drept de vot.

ART. 37
Fiecare colegiu al medicilor trebuie să stabilească planul de lucru în cadrul legii și regulamentului de față.

Activitatea Disciplinară

ART. 38
Consiliul colegiului medicilor este autorizat și obligat de a urmări prin Parchet pe orice medic care va fi dovedit că nu respectă articolele 171 și 172 din Legea de organizare și funcționare a colegiului medicilor.

ART. 39
Este interzis medicilor, în scopul de a atrage clientela, întrebuințarea mijloacelor incompatibile cu demnitatea profesiunii.
Delictele medicale sunt de 4 grade:

  1. ȘARLATANISMUL medical va fi ori de câte ori în activitatea medicului vor prima, față de bolnav, preocuparea pecuniară și pentru a o satisface va uza de:

    1. titluri false,
    2. publicitate deșănțată,
    3. câștigarea clientelei prin samsari sau persoane interpuse,
    4. aplicarea și anuntarea de leacuri secrete
    5. sustrațiunea clientelei prin defăimare și uzurparea colegilor.
  2. FAPTE NEDEMNE
    Urmează al doilea grad caracterizat prin fapte ce ating demnitatea și prestigiul corpului medical (contra eticii medicale):

    1. practicarea comerțului de orice natură ar fi el,
    2. prepararea de medicamente purtând numele medicilor (specialitate terapeutică, neaprobată de Minister),
    3. recomandarea farmaciei,
    4. practicarea medicinei clandestine (case de sănătate) și orice alte mijloace asemănătoare.
  3. FAPTE CE CONTRAVIN REGULILOR DEONTOLOGICE:

    1. concurența neloială,
    2. defăimarea și uzurparea colegilor,
    3. călcarea conduitei în caz de consult medical,
    4. substituirea de nume,
    5. evitarea consultului obligator în caz de avort terapeutic cu 2 confrați de specialitate
    6. evitarea de a obține consimțământul bolnavului sau familiei în cazuri de intervenții chirurgicale,
    7. angajarea la societăți în condițiuni nepermise de colegiu,
    8. handicaparea ca expert în cauze unde figurează clientul ca parte și orice alte acte asemănătoare.
  4. DELICTE UȘOARE
    Aici ar intra;

    1. consultul medical prin reviste,
    2. birou dublu de consultare,
    3. recomandarea unor invențiuni ce nu au fost suficient experimentate și dovedite ca bune și alte fapte analoage.

Din enumerarea acestor fapte care intră în prevederile legii colegiului s-ar putea schița în legea regulament, 4 grade ale delictului medical:

  1. Șarlatanismul
  2. Acte neetice
  3. Călcarea principiilor deontologice (delict) și
  4. Călcarea principiilor deontologice (infracțiune).

ART. 40
Medicul care violează secretul profesional și orice alte obligațiuni profesionale, care prejudiciază onoarea corpului medical și prestigiul profesiunii prin purtarea sa profesională sau care se face vinovat de vreuna din abaterile care duc la pierderea dreptului de liberă practică va fi trimis în judecata comisiei disciplinare a colegiului medicilor respectiv.

ART. 41
Comisiunea de disciplină va fi formată din consiliul colegiului și va funcționa cel puțin cu 3 membri.
Comisiunea de disciplină va putea fi sesizată de președintele secțiunii, fie din oficiu, fie în urma reclamațiunilor ce i se vor fi adresat.
Președintele va desemna un membru din consiliu cu cercetarea cazului ascultând pe medicul învinuit, care va fi citat prin scrisoare recomandată.
Raportorul va depune raportul cercetărilor sale în termen de 15 zile; acest termen poate fi prelungit după împrejurări de consiliul colegiului.
De rezultatul cercetărilor va depinde trimiterea sau nu a medicului învinuit înaintea comisiunei, care se hotărăște și într-un caz și în altul de către președintele consiliului colegiului medicilor.

ART. 42
Abaterile oricărui membru al Colegiului fie de la îndatorirea profesională sau de onoare, vor fi aduse la cunoștința președintelui consiliului care va face cercetările necesare și va lua măsuri.

ART. 43
Comisiunea de disciplină va putea pronunța după gravitatea învinuirii, următoarele pedepse:

  1. Avertismentul;
  2. Avertismentul cu ridicarea dreptului de a fi ales de consiliu pe timp de un an până la 3 ani;
  3. Interdicția temporară a practicii medicale, de la 15 zile până la un an;
  4. Radierea de pe tabloul colegiului.

ART. 44
Medicul învinuit va putea face apărarea înaintea comisiunii singur sau asistat de un coleg sau de un avocat.
Ședintele comisiunii sunt publice, afară de cazuri speciale și în urma cererii făcute de către părți, cerere adresată președintelui comisiunii de disciplină și de judecată.
Deciziunile comisiunei de disciplină se vor motiva, ele trebuind în mod obligatoriu a fi redactate cel mai târziu în termen de 10 zile de la data pronunțării.

ART. 45
El (medicul) poate la orice moment să ia cunoștință de stadiul în care se află cercetările în curs, luând cunoștință de acte, și să ceară comunicarea actelor, fără însă ca prin aceasta să fie ținută în loc procedura disciplinară.

ART. 46
După primirea înștiințării, președintele consiliului convoacă comisiunea disciplinară , care, după ce a ascultat pe învinuit și pe referentul desemnat, la nevoie după cercetări prealabile, trebuie să se decidă dacă există motiv pentru a da învinuitului o pedeapsă desciplinară.

ART. 47
În materie disciplinară sunt admise toate probele conform aprecierii suverane a consiliului de disciplină.

ART. 48
Consiliul de disciplină judecă după convingerea sa liberă, obținută prin examinarea conștiincioasă a tuturor dovezilor din dosar.

ART. 49
Chiar dacă a fost ales un apărător, comisia de disciplină trebuie să ceară prezentarea inculpatului.

ART. 50
Citația medicului învinuit ca să apară înaintea comisiunii de disciplină la dezbaterea orală, trebuie trimisă inculpatului cu cel puțin 8 zile înainte de ședință.

ART. 51
Recuzarea membrilor comisiunii disciplinare este admisibilă din motive de suspiciune legitimă. Motivele de suspiciune legitimă sunt lăsate aprecierii suverane consiliului colegiului medicilor.

ART. 52
Dezbaterea totală a suspiciunii are loc în ședință secretă.

ART. 53
Dacă în decursul judecății se ivește bănuiala că e vorba de un fapt penal, comisiunea de disciplină sesizează Ministerul Public. Până la terminarea procedurii judecătoresti, procedura disciplinară este întreruptă.

ART. 54
Deciziunea comisiei disciplinare trebuie publicată în buletinul colegiului medicilor.

ART. 55
Un exemplar al deciziei se va trimite președintelui comitetului executiv.

ART. 56
Discuțiunea înaintea comisiunii de disciplină trebuie consemnată în deciziunea pe care o iscălește președintele și membrii comisiei de disciplină, cum și secretarul comisiunii. Procesul verbal trebuie să conțină numele membrilor comisiunii de disciplină prezenți, al împricinaților și ale apărătorilor, să stabilească toate formalitățile mai importante ale procedurii, mai ales să indice care martori și experți au fost citați, în sfârșit să indice toate propunerile făcute de împricinați, precum și hotararea luata asupra acestora.

ART. 57
Cheltuielile procedurii disciplinare cad în sarcina învinuitului, în caz de condamnare, iar în caz de achitare trebuie suportate de colegiul medicilor sau de partea care a reclamat. Comisiunea de disciplină trebuie să stabilească suma cheltuielilor procedurale prin deciziunea sa.

ART. 58
Deciziunile comisiunii de disciplină se dau cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare. Acest drept de apel aparține învinuitului în caz de condamnare sau particularului reclamant.

ART. 59
Apelurile vor fi judecate de comisiunea de judecată și disciplină centrală, compusă dintr-un membru al Curții de Apel din București și 4 medici desemnați de consiliul general precum și un supleant.

ART. 60
Împotriva deciziunilor comisiunii apelative există drept de recurs înaintea Înaltei Curți de Casație, secția a III-a. Declararea lui, formele și cazurile de recurs sunt cele prevăzute în legea organică a Înaltei Curți.

ART. 61
Un medic nu se poate angaja la o societate particulară pentru a da asistență medicală fără consimțământul colegiului medical local.