Legea privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea CMR (legea nr.74/1995)

LEGEA PRIVIND EXERCITAREA PROFESIUNII DE MEDIC, ÎNFIINȚAREA, ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA (LEGEA Nr. 74/1995)

CAPITOLUL I

Secțiunea 1 - Dispoziții generale

ART. 1
Exercitarea profesiunii de medic este un drept al oricărei persoane fizice, cetățean român, posesoare a diplomei de medic, eliberată de o instituție de învățământ universitar medical din România ori din străinătate, echivalată potrivit legii. Exercitarea profesiunii de medic este avizată de Colegiul Medicilor din România și autorizată de Ministerul Sănătății.

ART. 2
Profesiunea de medic are ca scop asigurarea sănătății publice prin prevenirea îmbolnăvirilor, promovarea, menținerea și recuperarea sănătății individului și a colectivității.

ART. 3
(1) În exercitarea profesiunii, medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament și respect față de ființa umană.
(2) Medicul nu este funcționar public în timpul exercitării misiunii medicale prin natura umanitară și liberală a acesteia.

ART. 4
(1) Medicul este absolvent al unei instituții de învățământ universitar medical recunoscută de lege. Independența profesională conferă medicului dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului medical și deplină răspundere a acestuia.
La absolvirea instituției de învățământ, medicul va depune jurământul, în conformitate cu formularea modernă a jurământului lui Hipocrate, adoptat de Asociația Medicală Mondială în cadrul Declarației de la Geneva din anul 1975:

Odată admis printre membrii profesiunii de medic:

Mă angajez solemn să-mi consacru viața în slujba umanității;
Voi păstra profesorilor mei respectul și recunoștinta care le sunt datorate;
Voi exercita profesiunea cu conștiință și demnitate;
Sănătatea pacienților va fi pentru mine obligație sacră;
Voi păstra secretele încredințate de pacienți chiar și după decesul acestora;
Voi menține prin toate mijloacele onoarea și nobila tradiție a profesiunii de medic;
Colegii mei vor fi frații mei;
Nu voi îngădui să se interpună între datoria mea și pacient considerații de naționalitate, rasă, religie, partid sau stare socială;
Voi păstra respectul deplin pentru viața umană de la începuturile sale chiar sub amenințare și nu voi utiliza cunoștințele mele medicale contrar legilor umanității;
Fac acest jurământ în mod solemn, liber, pe onoare!

ART. 5
(1) Profesiunea de medic poate fi exercitată de către cel care îndeplinește următoarele condiții:

  1. este cetățean român, cu domiciliul în România;
  2. este licențiat al unei instituții de învățământ universitar medical, în condițiile legii;
  3. nu se găsește în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;
  4. este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii.

(2) Profesiunea de medic poate fi exercitată în România și de către medici cetățeni străini, în condițiile prevăzute de prezenta lege și pe baze de reciprocitate stabilite prin convenții la care România este parte.

Secțiunea a 2-a - Nedemnități și incompatibilități

ART. 6
Este nedemn de a exercita profesiunea de medic:

  1. medicul care a fost condamnat definitiv, chiar dacă a fost reabilitat, pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra umanității și a vieții, în împrejurări legate de exercitarea profesiunii de medic, cu excepția celor condamnați în temeiul Decretului nr.770/1969 privind reglementarea întreruperii cursului sarcinii;
  2. medicul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesiunea, pe durata stabilită, prin hotărâre judecătorească sau disciplinară.

ART. 7
Exercitarea profesiunii de medic este incompatibilă cu:

  1. comerțul cu produse farmaceutice;
  2. oricare profesiune sau ocupație de natură a aduce atingere demnității profesionale de medic sau bunelor moravuri;
  3. starea de sănătate necorespunzătoare profilului medical, atestată ca atare prin certificat medical eliberat de comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, potrivit legii;
  4. folosirea cu bună știință a cunoștințelor medicale în defavoarea Sănătății bolnavului sau în scop criminal.

Secțiunea a 3-a - Autorizarea de liberă practică a profesiunii de medic.

ART. 8
(1) Exercitarea profesiunii de medic se face pe baza autorizației de liberă practică, care se acordă de către Ministerul Sănătății.
(2) Autorizarea de liberă practică a profesiunii de medic se acordă pe baza următoarelor acte:

  1. diploma eliberată de o instituție de învățământ universitar medical acreditată, în condițiile legii;
  2. certificat de cazier judiciar;
  3. certificat de sănătate;
  4. avizul Colegiului Medicilor din România.

ART. 9
(1) Medicii care au dreptul la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, potrivit legii, pot fi menținuti în activitatea profesională, la cerere, până la vârsta de 60 de ani femeile și 65 de ani bărbații, prin prelungiri anuale, acordate în condițiile art.8, cu excepția doctorilor în medicină și a doctorilor docenți a căror activitate poate fi prelungită, în aceleași condiții, până la vârsta de 65 de ani femeile și 70 de ani barbații.
(2) Academicienii, profesorii, conferențiarii universitari și cercetătorii știintifici gradul I și II pot continua, la cerere, activitatea până la vârsta de 65 de ani femeile și 70 de ani bărbații. Menținerea în activitate, după împlinirea acestor vârste, se face cu avizul Senatului Universitar, al Colegiului Medicilor din România și cu aprobarea Ministerului Sănătății și a Ministerului Învățământului.
(3) Persoanele menționate la alin. (1) pot cere pensionarea la vârsta de 60 de ani bărbații și 55 de ani femeile, dacă este îndeplinită condiția de vechime în muncă, precum și celelalte condiții prevăzute de legislația de asigurări sociale de stat.
(4) Medicii care au depășit vârstele prevăzute la alin. (1) și (2) pot profesa și în continuare, la cerere, cu autorizație de liberă practică, acordată anual în condițiile art.8, numai în sectorul privat.
(5) Medicii din rețeaua sanitară de stat care au împlinit vârsta de pensionare - 60 de ani femeile și 65 de ani bărbații - nu pot deține funcții administrative de conducere, ca: director în Ministerul Sănătății, director al Direcției sanitare județene, director de spital, cu excepția celor de la spitalele clinice și de la institutele de cercetare.

ART. 10
În cazul în care un medic își întrerupe activitatea profesională pe o perioadă mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor din România atestă competența profesională a acestuia în vederea reluării activității, cu respectarea prevederilor art.8 din prezenta lege.

ART. 11
(1) Controlul și supravegherea exercitării profesiunii de medic se realizează de către Colegiul Medicilor din România.
(2) Colegiul Medicilor din România, prin președintele consiliului județean, respectiv al municipiului București, precum și al Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România este în drept să exercite acțiunea civilă sau să sesizeze, după caz, organele judiciare și autoritățile competente pentru urmărirea și trimiterea în judecată a persoanelor care își atribuie sau care întrebuințează fără drept titlul sau calitatea de medic, care practică în mod ilicit medicina și să se constituie ca parte civilă sau parte vătămată, după caz, potrivit legii.

CAPITOLUL II - ÎNFIINȚAREA, ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

Secțiunea 1 Caracteristici generale

ART. 12
(1) Colegiul Medicilor din România se înființează ca organizație profesională, neguvernamentală, cu personalitate juridică, apolitică și fără scop patrimonial, care reprezintă interesele profesiunii de medic. Colegiul Medicilor din România acționează pentru dezvoltarea acestei profesiuni și a prestigiului ei în cadrul vieții sociale.
(2) Colegiul Medicilor din România are autonomie instituțională și își exercită atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.
(3) Colegiul Medicilor din România cuprinde toți medicii, cetățeni români, domiciliați în România, autorizați să practice profesiunea de medic. Medicii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt autorizați și își desfășoară activitatea în unități ale Ministerului Sănătății sau ale altor ministere cu rețea sanitară proprie, precum și în sectorul privat, sunt membri ai Colegiului Medicilor din România de la această dată.
(4) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul București.

Secțiunea a 2-a - Atribuțiile Colegiului Medicilor din România

ART. 13
Colegiul Medicilor din România are următoarele atribuții:

  1. apără demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi în toate sferele de activitate; apără onoarea, libertatea și independența profesională a medicului în exercitarea profesiunii, asigură respectarea de către medici a obligațiilor ce le revin față de bolnav și de sănătatea publică;
  2. asigură aplicarea legilor și regulamentelor care organizează și reglementează exercițiul profesiunii;
  3. elaborează, adoptă și supraveghează respectarea Codului de deontologie medicală;
  4. avizează eliberarea autorizației de liberă practică medicală;
  5. susține activitatea și dezvoltarea cercetării științifice medicale și organizează manifestări științifice;
  6. reprezintă pe membrii săi în relațiile cu asociațiile științifice și cu sindicatele;
  7. colaborează cu Ministerul Sănătății la formarea, specializarea și perfecționarea pregătirii profesionale a medicilor;
  8. elaborează, în colaborare cu Ministerul Sănătății, metodologia de acordare a gradului profesional și tematica de concurs;
  9. acționează, alături de instituțiile sanitare centrale și teritoriale, ca în unitățile medicale publice și particulare (cabinete, policlinici, spitale) să fie asigurată calitatea actului medical;
  10. organizează judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională și de deontologie medicală, în calitate de organ de jurisdicție profesională;
  11. sprijină instituțiile și acțiunile de prevedere și asistență medicosocială pentru medici și familiile lor;
  12. promovează relațiile pe plan extern cu organizații și formațiuni similare;
  13. în cadrul Colegiului Medicilor din România funcționează comisii care reprezintă specialitățile medicale;
  14. în cadrul Colegiului Medicilor din România funcționează o comisie care reprezintă medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate;
  15. avizează autorizarea de instalare a cabinetelor medicale particulare și se pronunță în legătură cu demersurile întreprinse în vederea interzicerii instalării și funcționării acestora, ținând seama de exercitarea activității medicale, în concordanță cu competența profesională a medicului, de dotarea tehnică, precum și de respectarea normelor de igienă;
  16. avizele de înlocuire temporară sau definitivă.

Secțiunea a 3-a - Membrii Colegiului Medicilor din România. Drepturi și obligații.

ART. 14
(1) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscriși într-un registru care se publică periodic.
(2) Medicii ajunși la vârsta pensionării rămân la cerere, în Colegiul Medicilor din România.
(3) Medicii pensionari, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se pot înscrie în Colegiul Medicilor din România.

ART. 15
Veniturile Colegiului Medicilor din România se constituie din:

  1. taxa de înscriere, cotizațiile lunare ale membrilor, alte fonduri rezultate din manifestările culturale și științifice;
  2. donații și sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, legale, drepturi editoriale, în condițiile legii;
  3. alte surse.

ART. 16
Fondurile bănești pot fi utilizate pentru cheltuieli de administrație (salarizare personal, procurare de fonduri fixe, material gospodăresc), finanțarea cheltuielilor organizatorice, perfecționarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs medicilor, întrajutorarea medicilor cu venituri mici și a familiilor lor, crearea de instituții cu scop filantropic și științific și altele, care se stabilesc de Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România.

ART. 17
Membrii Colegiului Medicilor din România sunt obligați:

  1. să respecte regulamentele în vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de medic;
  2. să respecte și să aplice în orice împrejurare normele de etică profesională și deontologia medicală:
  3. să acorde cu promptitudine îngrjirile medicale de urgență ca o îndatorire fundamentală profesională și civică;
  4. să respecte statutul Colegiului Medicilor din România;
  5. să aplice parafa cuprinzând numele, prenumele, gradul, specialitatea și codul pe toate actele medicale pe care le semnează.

Secțiunea a 4-a - Organizare și funcționare

ART. 18
Colegiul Medicilor din România este organizat la nivel național și județean, respectiv al municipiului București.

ART. 19
Forurile de conducere ale Colegiului Medicilor din România, la nivel județean sau al municipiului București sunt: adunarea generală, consiliul județean, respectiv al municipiului București și biroul consiliului.

ART. 20
(1) Consiliul județean are un număr de membri proporțional cu numărul medicilor înscriși în evidență, aleși de adunarea generală, după cum urmează:

  • până la 500 de medici înscriși în registru-11 membri;
  • între 501 și 1000 de medici înscriși în registru-13 membri;
  • între 1001 și 2000 de medici înscriși în registru-19 membri;
  • peste 2000 de medici înscriși în registru-21 membri.

(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului București este format din 23 de membri.
(3) Consiliul județean are un număr de 3-11 membri supleanți, aleși de adunarea generală.

ART. 21
(1) Consiliul județean, respectiv al municipiului București, alege dintre membrii săi un birou format din președinte, trei vicepreședinți și un secretar.
(2) Funcțiile de președinte, vicepreședinte și secretar sunt incompatibile cu:

  1. funcția corespunzătoare dintr-un sindicat profesional;
  2. funcția de director și director adjunct al direcției sanitare;
  3. funcții de conducere în structura Ministerului Sănătății (ministru, secretar de stat, șef de departament, director general, director general adjunct, director și director adjunct).

ART. 22
(1) Membrii consiliului județean, respectiv al municipiului București, titulari și supleanți, se aleg pe o perioadă hotărâtă de Adunarea generală a reprezentanților pe țară a Colegiului Medicilor din România.
(2) Alegerea membrilor se va face prin vot secret, cu majoritatea simplă, prin participarea a minimum două treimi din numărul total al medicilor înscriși. Dacă nu se va realiza proporția de două treimi din numărul total al medicilor, la conferința pentru alegerea conducerii consiliului județean sau al municipiului București, se va organiza, după două săptămâni, o altă conferință de alegeri, indiferent de numărul participanților.
(3) Membrii primului consiliu județean, respectiv al municipiului București, titulari și supleanți, se aleg pe o durată de 2 ani.

ART. 23
(1) Consiliul județean, respectiv al municipiului București, se întrunește la convocarea președintelui, în ședințe ordinare, la interval de două luni. În mod excepțional, la solicitarea a două treimi din numărul membrilor săi, consiliul județean, respectiv al municipiului București, poate fi convocat în ședințe extraordinare.
(2) Deciziile consiliului județean, respectiv al municipiului București, se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

ART. 24
(1) Consiliul județean, respectiv al municipiului București, exercită atribuțiile prevăzute de lege, date în competența sa, la nivelul județului sau al municipiului București, prin regulamentul de funcționare, adoptat de adunarea generală a Colegiului Medicilor din România.
(2) În vederea exercitării atribuțiilor, consiliul județean, respectiv al municipiului București, își desfășoară activitatea în comisii, alese de adunarea generală respectivă, pe domenii de activitate sau pe specialități medicale, în conformitate cu regulamentul de funcționare adoptat de adunarea generală a Colegiului Medicilor din România.

ART. 25
Conducerea Colegiului Medicilor din România la nivel național, se exercită de către:

  1. adunarea generală;
  2. consiliul național;
  3. biroul executiv.

ART. 26
(1) Adunarea generală a Colegiului Medicilor din România este alcătuită din reprezentanții aleși de adunarea generală din fiecare județ și din municipiul București, prin vot direct și secret. Norma de reprezentare este de 1 la 100.
(2) Adunarea generală a CMR se întrunește anual.

ART. 27
Adunarea generală adoptă Codul de deontologie medicală și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor din România, în prezența a cel puțin două treimi din numărul reprezentanților aleși.

ART. 28
Colegiul Medicilor din România, între sesiunile adunării generale, este condus de Consiliul Național.

ART. 29
(1) Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui județ, din trei reprezentanți ai municipiului București și din câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister care are rețea sanitară proprie. În afară de aceștia, Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România poate fi asistat cu rol consultativ, de către un reprezentant al Academiei de Medicină, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Justiției.
(2) Pentru constituirea Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România este necesară prezența a cel puțin două treimi din numărul reprezentanților stabiliți la alin.(1).

ART. 10
Deciziile Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România sunt validate prin votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor acestuia.

ART. 11
Atribuțiile Colegiului Medicilor din România sunt:

  1. elaborează Codul de deontologie medicală, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor din România, în termen de 6 luni de la constituirea Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România;
  2. fixează cotizația care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare medic consiliului județean sau al municipiului București, stabilind partea din această cotizație care trebuie virată către Consiliul Național al Medicilor din România;
  3. gestionează bunurile Colegiului Medicilor din România și poate să creeze și să subvenționeze acțiuni interesând profesiunea medicală, acțiuni de întrajutorare sau de sponsorizare;
  4. controlează gestiunea consiliului județean, respectiv al municipiului București, care trebuie să-l informeze cu privire la toate acțiunile financiare;
  5. soluționează, în termen de 30 de zile de la înregistrare, ca instanță superioară, contestațiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile județene și respectiv al municipiului București, în conformitate cu regulamentele proprii.

ART. 32
În cadrul Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România funcționează mai multe comisii al căror număr, competențe, precum și regulamentul de funcționare sunt stabilite de către acesta.

ART. 33
(1) Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România asigură activitatea permanentă a acestuia, în conformitate cu legea și regulamentele proprii.
(2) Biroul Executiv este alcătuit dintr-un președinte, trei vicepreședinți și un secretar general.

ART. 34
Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România va fi consultat de către Ministerul Sănătății în elaborarea programelor de sănătate și a actelor normative.

ART. 35
(1) Contractul de muncă al persoanei care exercită o funcție de conducere în biroul executiv al consiliului județean, respectiv al municipiului București, și al Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România se suspendă, la cererea persoanei în cauză, pe perioada cât îndeplinește funcția respectivă, cu menținerea locului de muncă.
(2) Persoana aflată într-o situație prevăzută la alin. (1) beneficiază de vechime în muncă, perioada respectivă fiind astfel considerată.

Secțiunea a 5-a - Proceduri și sancțiuni

ART. 36
Prin comisia de deontologie și prin comisiile de specialitate ale consiliului județean, respectiv ale municipiului București, și ale Consiliului Național, Colegiul Medicilor din România judecă litigiile și abaterile deontologice și disciplinare ale medicilor.

ART. 37
(1) Membrii Colegiului Medicilor din România care încalcă jurământul depus, legile și regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de medic și nu respectă Codul de deontologie medicală, răspund disciplinar în funcție de gravitatea abaterii și li se va aplica una dintre următoarele sancțiuni:

  1. mustrare;
  2. avertisment;
  3. vot de blam;
  4. suspendarea temporară, pe un interval de 6-12 luni a calității de membru al Colegiului Medicilor din România;
  5. retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România și propunerea către Ministerul Sănătății pentru retragerea autorizației de practică a profesiunii de medic.

(2) Sancțiunile prevăzute la lit. a)-c) se aplică de către consiliul județean, respectiv al municipiului București, pentru membrii lor.
(3) Sancțiunile prevăzute la lit. d) și e) se aplică de către Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România, numai după efectuarea unei expertize de specialitate de către o comisie alcătuită din cel puțin cinci specialiști, din specialitatea persoanei în cauză, aprobată de acesta, la propunerea comisiilor de specialitate.
(4) Concluziile anchetei și sancțiunile aplicate se comunică, în terrnen de 24 de ore, în mod obligatoriu, Ministerului Sănătății și persoanei juridice cu care medicul sancționat a încheiat contractul de muncă și care decid, după caz, pe baza acestora, cu privire la autorizația de liberă practică a profesiunii de medic, precum și cu privire la contractul de muncă.
(5) Consiliul județean, respectiv al municipiului București, reprezintă prima instanță, iar Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România, instanța de recurs, pentru orice litigiu sau abatere comisă de medic.

ART. 38
(1) Împotriva sancțiunilor prevăzute la art.37 alin.(1) lit.a) și c) se poate introduce contestație la comisia deontologică competentă, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii.
(2) Împotriva sancțiunilor prevăzute la art.37 alin.(1) lit.d) și e) se poate introduce contestație la judecătoria în raza căreia își desfășoară activitatea medicul sancționat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii.

ART. 39
Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România, potrivit prezentei legi, nu exclude răspunderea penală, contravențională, civilă sau materială, conform prevederilor legale.

ART. 40
După un interval de 1 an de la emiterea deciziei de suspendare a autorizației de liberă practică medicală, medicul în cauză poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere, o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an.

ART. 41
Practicarea profesiunii de medic de către o persoană care nu are această calitate constituie infracțiune și se pedepsește conform legii penale.

CAPITOLUL III - DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

ART. 42
Ministerul Sănătății are obligația de a pune la dispoziția comisiilor electorale, desemnate pentru organizarea Colegiului Medicilor din România, evidența nominală a medicilor din România, conform anexei la prezenta lege, în termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

ART. 43
(1) Până la alegerea primului consiliu județean al Colegiului Medicilor din România, respectiv al municipiului București, cererile de înscriere în colegiu se depun la comisiile electorale respective, urmând ca, în termen de 6 luni de la aceeași dată, Ministerul Sănătății să elibereze autorizația de liberă practică medicală.
(2) Primele alegeri vor fi organizate de comisii electorale desemnate, în care direcțiile sanitare județene și a municipiului București, pe de o parte, și filialele județene ale sindicatelor medicilor, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, pe de altă parte, au un număr egal de reprezentanți. Comisiile electorale sunt alcătuite din șase membri.
(3) La nivelul țării se va organiza o comisie electorală centrală, în care Ministerul Sănătății va avea trei reprezentanți, sindicatele medicilor, în ansamblul lor, trei reprezentanți și ministerele cu rețea sanitară proprie câte un reprezentant. Activitatea acestei comisii constă în validarea alegerilor județene și în organizarea alegerilor pe țară; activitatea ei încetează odată cu constituirea legală a primei adunări generale a Colegiului Medicilor din România.

ART. 44
Administrația locală, prin comisiile județene, va asigura spațiile corespunzătoare pentru consiliile județene, respectiv al municipiului București, ale Colegiului Medicilor din România, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

ART. 45
Atribuțiile Colegiului Medicilor din România nu pot fi exercitate de nici o altă asociație profesională. Membrii Colegiului Medicilor pot face parte și din alte asociații profesionale.

ART. 46
Anexa face parte integrantă din prezenta lege.

ART. 47
Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

ART. 48
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art.79 alin.(1), art.80 și art.81 din Legea nr.3/1978 privind asigurarea Sănătății populației, Hotărârea Guvernului nr.220/1992 privind aprobarea principiilor de bază ale Statutului medicului din România, precum și orice alte dispoziții contrare.